UE dă bani fermierilor sălăjeni pentru a produce ecologic

Veste bună pentru producătorii sălăjeni care se ocupă de agricultura bio. De anul viitor, sprijinul financiar oferit fermierilor care au produse ecologice poate ajunge la 600 de euro pe hectar. Secretarul de stat în Mi-nisterul Agriculturii, Daniel Botănoiu, a precizat că, prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020, agricultura ecologică are alocată o sumă de 200 de milioane de euro. Cei care doresc să primească astfel de subvenţii de anul viitor trebuie să se înregistreze la Direcţia Agricolă până cel tâziu în data de 29 august ca operatori în agricultura ecologică, desigur dacă optează pentru o astfel de practică. Este şi data limită până la care se pot depune cereri la APIA pentru obţinerea sprijinului financiar conform HG 759/2010, şi care va fi plătit până la 30 iunie 2015.
 Conform calculelor Asociaţiei Bio România, fermierii aflaţi în perioada de conversie ar putea primi, în 2015, peste 600 de euro la hectar, conform HG 759/2010. Pe lângă subvenţia pe care o vor primi pentru conversie, începând din 2015 până în anul 2020, prin PNDR, agricultura ecologică va beneficia de sume record, pornind de la 250 euro/ha/an, până la 400 euro/ha/an, în funcţie de tipul de cultură.

Cei care doresc să primească astfel de subvenţii de anul viitor trebuie să se înregistreze la Direcţia Agricolă până la 29 august ca operatori în agricultura ecologică

Argumente pro şi contra culturii ecologice

Producătorii întâmpină vestea cu entuziasm, însă o parte dintre ei, care nu produc ecologic, nu se înghesuie să renunţe la îngrăşămintele chimice. “Este un lucru bun, pentru că acum subvenţia este ca şi la cultura de câmp, vreo 160 de euro. Producţia e mai mică, însă, la cultura ecologică. Trebuie să foloseşti stropiri autorizate, de exemplu capcane cu feromoni pentru anumite insecte, cu zeamă de urzici, ca îngrăşământ să foloseşti bălegar, dar care să provină de la animale crescute ecologic, fără hormoni şi fără antibiotice şi altele. Plus că trebuie să foloseşti seminţe bio, nemodificate genetic. Impedimentul cel mai mare este că trecerea la cultura bio trebuie să se facă cu o perioadă de repaos a solului, stop_coloana  de 2 – 3 ani, în care se fac analize la sol. Este o perioadă de conversie, când treci de la agricultura normală la cea ecologică, trebuie să vii cu solul curat. Apoi trebuie să obţii un atestat. Ar fi util să primeşti subvenţia şi pe perioada aceasta, când nu produci deloc, ci trebuie să aduci solul la standardele cerute. Apoi, preţul la produse trebuie să fie mai mare, dar problema e puterea de cumpărare. Şi le permit o gamă restrânsă de persoane. În Franţa se cultivă bio, dar ei ambalează frumos salata verde, de exemplu, şi o vând cu 8 euro, dar noi nu o putem da mai scump de 2 lei. Pe suprafeţe mari se poate merge la export, şi atunci câştigul e altfel. Deci, producţia bio are perspective, iar această subvenţie este stimulativă pentru fermieri să cultive bio”, a explicat pentru Graiul Sălajului Costel Petrache, inginer agronom, producător de legume din comuna Lozna.
Oricum, produsele care se obţin în România sunt mult mai sănătoase decât cele din import, pentru că producătorii din ţara noastră utilizează de zece ori mai puţine îngrăşăminte decât Olanda şi de două ori mai puţine decât Ungaria, de exemplu, arată Asociaţia Bio România.

Peste 600 de sălăjeni furnizează produse bio

Cu toate aceste impedimente, la nivelul judeţului nostru sunt 616 operatori economici care practică agricultura ecologică. Valentin Duca, directorul Direcţiei Agricole Sălaj, ne-a spus că cei mai mulţi sunt pe cultura de vegetale şi zootehnie, 604 de operatori economici, doi operatori culeg produse ecologice din flora spontană (fructe de pădure şi plante medicinale), cinci operatori economici fac doar comerţ cu produse bio, doi operatori exportă produse bio şi avem în judeţ şi trei procesatori.