Prefectul Ionel Ciunt spune că va veghea la respectarea legii simbolurilor naționale

Așa cum am promis în ediția de ieri legat de cazul Bisericii Reformate din Zalău, în care legea este încălcată prin arborarea unui steag maghiar fără ca alături să fie arborat și un steag românesc, revenim cu precizări din partea Prefecturii și din partea senatorului UDMR Vegh Alexandru. Reprezentantul guvernului în teritoriu, prefectul Ionel Ciunt, spune că se va ocupa de respectarea prevederilor legale, atât în acest caz, cât și în altele, în măsura în care există și vor fi sesizate. Senatorul UDMR Alexandru Vegh s-a rezumat la a opina că legislația ar trebui mo-dificată și și-a exprimat opinia personală că “în acea biserică se închină enoriași de etnie maghiară și își pot arbora drapelul maghiar, în special că el reprezintă maghiarii de pretutindeni”, apreciind totodată că “legea 75 se adresează doar fațadelor de instituții, nu și interiorului lor”.
Din cauza necunoașterii legii, mulți dintre cei care au făcut aprecieri referitor la acest caz de nerespectare a legislației în vigoare spun că Biserica Reformată din Zalău nu ar trebui să se conformeze prevederilor legale, pentru că o consideră spațiu privat. Legea 489/2006 privind cultele religioase precizează faptul că toate cultele religioase recunoscute de statul român sunt persoane juridice de utilitate publică, așa cum menționează articolul 8 al legii amintite anterior. De asemenea, considerăm greșită aprecierea lui Vegh că acolo se închină doar etnici maghiari, ceea ce ar justifica nerespectarea legii 75/1994. Chiar dacă sunt etnici maghiari, aceștia sunt cetățeni români, iar legea se referă la toți cetățenii români și la teritoriul întregii țări. Iar legea 75/1994 stipulează că alături de un steag al oricărui stat trebuie arborat la stânga și tricolorul românesc. Legea 75/1994 prevede printre altele că în orice loc public unde se arborează un drapel de stat, altul decât tricolorul românesc, este obligatoriu amplasarea și a drapelului românesc, la dimensiuni egale și întodeauna în partea stângă.
Fiind un subiect sensibil, pentru că oameni reacționează emoțional tocmai că au tendința de a fi părtinitori în astfel de cazuri, se impune precizarea că nici autorul articolului de față, nici redacția nu exprimă un punct de vedere pro sau contra arborării steagului maghiar, nici în Biserica Reformată nici în alte locuri publice. Ziarul nostru își asumă, ca întotdeauna, rolul de a oferi repere comunității, iar cel mai bun este, ca întodeauna, legea în vi-goare. Am făcut de nenumărate ori dovada că suntem pentru multiculturalism european și susținem în continuare acest principiu. Dar și faptul că legea trebuie respectată așa cum este ea în vigoare, iar steagul maghiar poate fi arborat alături de un steag românesc, la aceleași dimensiuni și la aceeași înălțime, pe principiul multiculturalismului etnic. Pentru că dacă fiecare “ciupește” câte puțin din drepturile comunității stabilite legal și nu i se atrage atenția, atunci statul devine vulnerabil și anarhic, cu repercusiuni grave asupra comunității.