Manuale dubioase au pretenţia că ne instruiesc copiii
Mai mulţi dascăli din întreaga ţară s-au arătat nemulţumiţi de schimbările ce se anunţă în manualele din toamnă. Acestea ar presupune ca elevii de clasa a II-a să înveţe tabla înmulţirii şi fracţii, care până acum erau predate în clasa a III-a. De asemenea, programa pentru clasa a II-a ar urma să sufere modificări, introdu-cându-se studiul unor elemente de fizică, precum forţa, mişcarea, circuitul electric sau magnetismul, ce se studiau până acum în gimnaziu. E de bun simţ pentru oricine că studiul unor noţiuni abstracte nu se potriveşte cu vârsta unui copil de clasa a II-a.Dar ne mai miră ceva când vine vorba de decizii “importante” în învăţământ?
Teodor Sărăcuţ Comănescu, inspector şcolar – învăţământ primar din cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) Sălaj ne-a transmis doar că nu doreşte să comenteze, deoarece aşteaptă să apară manualele şi să le studieze prima dată. Inspectorul şcolar general, Maria Pop, care este şi profesor de fizică, a declarat în schimb pentru Graiul Sălajului referitor noţiunile de fizică ce vor fi introduse la clasa a II-a că “e prea mult pentru copii”. “Este altceva dacă învaţă despre anumite fenomene cu care se întâlnesc în viaţa de zi cu zi. Dar pentru copiii din clasa a II-a este prea mult. Până şi în programa de liceu la aceste capitole avem prea mult. Ar fi bine dacă s-ar introduce mai multe aplicaţii, nu atâta teorie”, a subliniat inspectorul.
Abecedarul te pune pe gânduri mai ceva decât morala lui Kant
Mai durează până apar manualele pentru anul şcolar 2014 – 2015, dar nici cu cele existente nu ne este ruşine, ironic vorbind. O privire prin Abecedar te lămureşte. Şi am ales Abecedarul, pentru că este începutul începutului, sau cartea cărţilor, când vine vorba de manuale.
Nume de coşmar cu care nu-ţi poţi boteza nici hamsterul
Unul din primele lucruri care sar în ochi în Abecedar sunt numele proprii stranii, venite dintr-o lume cu care copiii nu pot fi familiarizaţi. Nu le regăsesc nicăieri în viaţa reală şi nici măcar în poveşti. Poate în coşmaruri colegii, prietenii, vecinii şi verişorii se pot numi Nanu, Nini, Rina, Onica, Cela, Vica, Ursei, {icu, Bucurel. Sunt doar câteva nume ciudate cu care copiii dau piept când parcurg abecedarul. În lecţia “Pe vapor”, copiii îl cunosc pe căpitanul Panait. Câţi dintre copiii cunosc în realitate vreun nene Panait? Să nu-şi facă iluzii. Când se vor urca prima dată pe un vapor, nu-l vor întâlni nici acolo.
Abecedar pentru viitori procurori
De pe la jumătatea abecedarului apar texte destinate copiilor care vor fi viitorii procurori. Întrebările la care trebuie să răspundă copiii se referă de cele mai multe ori multe la fapte reprobabile, la găsirea unui vinovat, la posibilitatea de a repara o greşeală sau la cum să-i judece pe cei din jur. De exemplu, la pagina 86 este vorba de un copil care rupe un colţ de pagină al unei cărţi primite de sora sa după ce aceasta refuză să-i dea cartea să o vadă. Iată conflictul, soldat cu căderea în păcat şi vinovăţia Elevii de clasa I trebuie să spună ce părere au despre purtarea copiilor şi cum pot copiii să repare greşeala. stop_coloana
Despre fraieri găsim şase pagini mai încolo, adică la pagina 92, unde o broscuţă vrea să zboare. Barza, când o vede, o ia în derâdere şi o face “prostuţă”, zburând către cuibul său. Elevii trebuie să răspundă la întrebările “cum o consideră barza pe broscuţă? De ce?”. Abecedarul le sugerează copiilor limpede cum să-i judece pe cei din jur în funcţie de faptele şi aspiraţiile lor.
Două pagini mai încolo întâlnim un text în care nişte copii găsesc un căţeluş şchiop. În text nu se specifică cine a lovit căţelul, însă autoarea doreşte să afle de la copii cine cred ei că a rănit căţeluşul. Următoarea întrebare sugerează implicit că animalele sunt lovite de copii. “Ce părere aveţi despre copiii care lovesc animalele?”
La pagina 110 copiii trebuie să citească textul “Ciuboţelele ogarului”, după Călin Gruia, unde personaje principale sunt un iepuraş, care vrea să-şi cumpere ciuboţele, şi un ogar, care are ciuboţele. Prinşi de noapte în drum spre târg, ogarul plăteşte cu banii iepuraşului mâncarea şi băutura pe care cei doi o consumă la Hanul Ursului. De necaz, iepurele îi fură ciuboţelele ogarului şi fuge. După ce citesc textul, elevii trebuie să spună cine este vinovat şi de ce.
Sunt doar câteva exemple. Luaţi abecedarul copilului şi vă puteţi distra copios. Dacă sunteţi cinic. Dacă nu, trebuie să urmăriţi activitatea copilului şi să dregeţi din greşelile de concepţie ale primei lui cărţi.
O chelăreasă stă pe un polog şi cântă la trişcă
Vocabularul celor mici începe să prindă contur odată cu abecedarul. Însă, pe lângă numele ciudate, în abecedar se găsesc şi cuvinte, parte din lexic, e drept, dar pe care nu le auzi niciodată. Copiii întâlnesc o “chelăreasă” (cea care ţine cheile pivniţei şi a cămării – n.r.), dau de un “polog” (mănunchi de fân – n.r.) şi află că se poate cânta la “trişcă” (instrument muzical de suflat – n.r.). Nu spune nimeni că nu e bine ca un copil să-şi dezvolte vocabularul, dar să fim serioşi, cine reţine cuvinte dacă nu sunt folosite? Nu-i vor folosi niciodată mai mult decât un tiribomflax (nu căutaţi în dicţionar, pentru că nu există).
Dintr-o altă categorie de cuvinte care ne uimesc este noua “interjecţie” din limba română “yes!”, care cu siguranţă se pronunţă în timp ce ai şi degetul mare ridicat. Vremurile se schimbă, limba evoluează.
În loc de epilog vă spunem că “Abecedar, manual pentru clasa I”, de Marcela Peneş, costă 19 lei la librărie. Chiar dacă elevii îl primesc gratis, şcoala dă bani pe el, bani de la buget, din care Marcela Peneş şi editura îşi iau partea. Bună parte, având în vedere că numărul elevilor de clasa I nu-i de neglijat la nivel de ţară. Deci, Abecedarul are condiţia de best-seller. Una pe care o invidiază mulţi scriitori consacraţi şi cu nume mai sonore decât al Marcelei Peneş.
