Se cultiva din nou canepa in Salaj

Pe vremea bunicilor nostri, nu exista gospodar in Salaj care sa nu cultive canepa. Satele de pe Valea Somesului au si acum zone denumite „canepisti”. Bunicile noastre cultivau traditional canepa. O semanau cu mana, apoi o smulgeau, o faceau „manusi” (legatura) si o duceau la vale (sau la balta, fiecare dupa cursa de apa pe care o avea) unde o tineau trei saptamani pana se albea. Apoi desfaceau manusile, o puneau la uscat, o zdrobeau in „melita”, o „pieptanau” cu o perie mare cu cuie si faceau calti pe care-i puneau pe caier sau fuior pentru a toarce firul. Cu firele obtinute se teseau la razboi panza din care faceau imbracaminte pentru toata familia, fete de masa, sterguri, lipideaua, toale si presuri, din firele mai aspre.
Modernismul ne-a facut sa renuntam la materialele din in sau canepa in confectii. Apoi, legislatia a impus restrictii culturilor de canepa, pe motiv ca semintele contin substante halucinogene. Tot „modernismul” si cercetatorii contemporani au descoperit ca din canepa se pot face medicamente pentru tratarea diferitelor boli, caramizi, combustibil, plastic biodegradabil, hartie si chiar componente pentru masini de lux.
Cativa salajeni au fost atenti la cererea mare de canepa de pe piata interna si internationala si au inceput sa cultive canepa si in. La Directia Agricola Salaj sunt intregistrate trei culturi de canepa in judetul nostru: in Galgau Almasului, in satul Lemniu, comuna Letca, si in localitatea Mesteacan.  Suprafetele nu sunt mari, insumand 0,7 hectare, iar semanatul s-a facut in mod traditional, cu mana, ne-a spus directorul Directiei Agricole Salaj, Valentin Duca. Dar este un inceput binevenit, avand in vedere ca tot mai multe terenuri raman necultivate.

Firme din Romania

prelucreaza canepa

adusa din import
Creatoarea de moda Leontina Prodan, din Timisoara, a cultivat canepa pe o suprafata de 40 de ari in localitatea natala Galgau Almasului. Din 1991, Leontina Prodan are un atelier de confectii de haine din materiale naturale, in sau canepa, si promoveaza motivele traditionale romanesti. S-a lovit insa de un impediment. În Romania, candva cea mai mare exportatoare de textile din in si canepa din Europa, nu se mai gaseau materiale. „Am reusit sa fac colectii inspirate din costumul national si am avut colaborari deosebite cu Grigore Lese, Gheorghe Zamfir, formatia RO.Mania…. Am asistat neputincioasa cum dispar fabricile romanesti. Erau in tara noastra 51 de fabrici de textile: topitorii, filaturi, tesatorii… În memoria Melaniei Iliescu am realizat o sala de ‘Sezatoare’, unde am razboiul de tesut al parintilor ei, facut in 1907, iar suveica mea o am de la Mama Batrana, care a venit de nora la Galgau, din Sanmihaiul Almasului (Onita) cu suveica de la Mama ei Batrana”, spune Leontina Prodan. stop_coloana
Producatorii romani care folosesc canepa ca materie prima aduc in prezent plantele din strainatate. „La Salonta, in judetul Bihor, este un combinat de ulei de canepa, care proceseaza 5 tone de seminte pe saptamana, dar importata din Franta si China. La Alba Iulia se face ulei de canepa din samanta adusa din Austria. Noi suntem de vina ca am renuntat la aceste culturi ‘incurajati’ de legislatie”, mai spune Leontina Prodan. Aceasta are un proiect de revigorare a culturilor de canepa in Salaj, numit „Drumul canepii pe Valea Somesului”, parte a unui proiect national in colaborare cu fostul canotor, multiplu campion, Ivan Patzaichin, care are nevoie de material din canepa pentru echipamente sportive.

Cerere mare

de canepa pe piata
Canepa de la Galgau Almasului este inflorita si se apropie de recoltare. Ce va face proprietara cu canepa? „Aproape zilnic sunt sunata si intrebata daca am tesatura sau planta de canepa. La Buzau face un italian fabrica de caramizi din canepa si are nevoie de cat mai multa planta, la Alba Iulia este un producator de ulei de canepa si momentan aduce materia prima din Austria. Solicitarea este foarte mare, sper ca anul viitor sa fie culturi de o suta de ori mai multe”, a declarat Leontina Prodan pentru Graiul Salajului.

Salajul da materie

prima pentru Fares
Dorel Man, primarul comunei Letca, ne-a declarat ca, la Lemniu, un localnic si-a infiintat o cultura de canepa pe aproximativ 30 de ari. A obtinut toate autorizatiile necesare, iar dupa recoltare va trimite canepa la fabrica de produse naturiste Fares din Orastie, care produce un produs pe baza de ulei de canepa recomandat pentru tratarea unor afectiuni cardiovasculare.

Autoritatile sunt

cu ochii pe cultivatori
Cand spui canepa, primul gand te duce la ideea ca este interzisa de legile din Romania, deoarece este un drog. Legea 143 din 2000 reglementeaza modul de cultivare a canepii. Politia, Directia de Sanatate Publica si Directia Agricola Salaj umaresc culturile de canepa pe toata perioada pana la cultivare. Producatorul trebuie sa anunte culturile pe care le infiinteaza si sa obtina o serie de autorizatii de la aceste institutii. Faptul ca exista un precedent inseamna ca se poate, iar profitul este garantat datorita cererii mari de pe piata.