decembrie 5, 2025

Harababura din piaţa agroalimentară

imagine-articol0_40274

 Deşi legislaţia actuală prevede expres că sectoarele pentru producători şi comecianţi din pieţele agroalimentare trebuie să fie delimitate, în piaţa agroalimentară din buricul Zalăului nici poveste de aşa ceva. Astfel că ţăranii care vin cu produse din gospodăria lor şi micii fermieri locali se amestecă la tarabe cu intermediarii ce vând produse aduse din alte ţări. Cumpărătorii sunt derutaţi, nu mai ştiu unde au fost cultivaţi castraveţii, în Badon ori în Ungaria. A apărut pe piaţă o categorie de comercianţi care cumpără legume şi fructe en gros din depozitele supermarketurilor şi le vând en detail în piaţă, cu certificat de producător. Aceşti intermediari nu sunt verificaţi de administraţia pieţei, fisc, direcţia agricolă, poliţie, protecţia consumatorilor şi cetăţenii sunt înşelaţi privind provenienţa mărfii. Credem că avem în plasă castraveţi din Badon, fertilizaţi cu gunoi de grajd şi nestropiţi cu pesticide, şi în realitate sunt castraveţi din Ungaria, fertilizaţi masiv cu îngrăşăminte chimice şi trataţi intens cu fungicide şi insecticide.
La sfârşitul săptămânii trecute au apărut pe piaţa din Zalău şi roşiile olteneşti. Mai nou, nu stau oltenii la tarabă să le vândă, le predau unui intermediarilor cu un preţ mai scăzut, oltenii se întorc acasă, iar intermediarul îşi pune „adaosul comercial” şi ni le oferă nouă cu 6 lei kilogramul. Ce-i drept, roşiile din import se vând cu 4 – 5 lei kilogramul, după mărime şi prospeţime. Castraveţii cu floare (de la legu-micultorul Sabadâş din Badon) 3 lei kilogra-mul. Castraveţii din import (Italia), mai ofiliţi, pot fi cumpăraţi cu 1,5 lei kilogramul. stop_coloana Fasolea verde (de la producătorul Katona din Crasna) se vinde cu 10 lei kilogramul. Preţul căpşunilor s-a mai îndulcit, de la 7 lei kilogramul au ajuns la 4 – 5 lei kilogramul (cei din Halmeu, Satu Mare) şi la 6 lei kilogramul căpşunii de Lozna, mari şi bine copţi). Cartofii noi se vând cu 2 – 3 lei kilogramul, în funcţie de mărime.
Vineri, la sectorul lactate erau vreo şapte producători şi un singur cumpărător. Eu, adică. Laptele de vacă se vinde cu 2,5 lei litrul, laptele de capră cu 5 lei litrul, brânza proaspătă din lapte de vacă 10 lei kilogramul, telemeaua din lapte de vacă 15 lei kilogramul, caş din lapte de vacă nu există. Toţi producătorii susţin sus şi tare că vând caş din lapte de oaie la preţul de 20 de lei kilogramul. În realitate, de multe ori este caş din lapte de vacă sau caş din lapte amestecat, vacă şi oaie. Laboratorul sanitar veterinar din Zalău nu face analize pentru a determina dacă brânza este făcută din lapte de vacă sau din lapte de oaie sau capră. Caşul din lapte de oaie nu se întinde la încălzire precum caşul din lapte de vacă. Caşul din lapte de vacă este acrişor, pe când caşul din lapte de oaie are un gust specific. Înainte de a cumpăra aceste alimente e indicat să le gustaţi. Nu de alta, dar aţi putea fi păcăliţi.