Hotii de fier vechi au furat tot ce a mai ramas din minele de carbune din Salaj

Se estimeaza ca Salajul sta pe un munte de carbune, fapt tratat doar cu indiferenta de cei care tin fraiele acestei tari. In prezent nu mai functioneaza nici una din exploatarile miniere din judetul Salaj, din comunele Hida, Surduc si Sarmasag. Galeriile au ramas in pa-ragina, iar romii din imprejurimi au carat la fier vechi tot ce se poate vinde, pentru ca ei „nu au lege”, asa cum ne spune unul dintre primari.

Romii au golit galeriile

de la Sarmasag
La mina din Sarmsag, in urma cu jumatate de secol lucrau patru mii de oameni. Exploatarea lignitului a început la Sarmasg în 1940, fiind unul dintre cele mai importante centre industriale în ceea ce priveste extractia de carbune din Transilvania. Din galerile subterane se scoteau 60.000 de tone de carbune care ajungeau în cazanele marilor CET-uri din tara, dar si în sobele localnicilor. Mina s-a închis în 2005, iar acum este in insolventa. Mai are un singur angajat, managerul unitatii. Au mai ramas doar cladirile administrative si fosta cantina, preluate de Consiliul Judetean Salaj pentru o eventuala investitie. Restul este ruina. „S-a furat pana acum tot ce este mobil, dar acum nu mai este nici ce fura. S-au furat tevi, cabluri din pamant si tot ce se poate misca au furat ‘conationalii’ nostri. Din pacate nu s-au luat masuri impotriva acestor lucruri. Îmi pare foarte rau. Am avut candva un centru minier la Sarmasag, iar acum nu mai ramane nici urma ca aici a fost asa ceva. Consiliul Judetean a cumparat cladirile cu biro-urile si fosta cantina si speram ca le va da o destinatie, pentru ca altfel o sa sparga si betonul sa scoata fierul din el. Din pacate, se fura in acest mod toata Romania. Toata industria, tot fierul a ajuns in Portul Constanta si nu a facut nimeni nimic”, ne-a declarat Attila Dombi, primarul comunei Sarmasag.
Edilul comunei Sarmasag ne-a spus ca se estimeaza ca subteranul ascunde in zona o cantitate de 700 de mii de tone de carbune, lignit, de buna calitate. Acesta ne-a mai spus ca un potential investitor s-a interesat de mina, dar pana nu e treaba „batuta in cuie”, dupa o vorba din popor, nu doreste sa se entuziasmeze. Acesta a precizat ca hotii nu au mai lasat prea multe pe acolo si ca potentialul investitor ar trebui sa o ia de la zero.

S-a furat si la Hida
O alta exploatare miniera, subordonata celei de la Sarmasag, a fost la Hida. „S-au facut multe stricaciuni la mina. Timp de o luna de zile  s-a renuntat la paza. Tiganii au auzit ca nu este paza si au furat cat s-a putut duce de acolo. S-a spart cu barosul cladirea administrativa, am mers acolo cu politia, desi nu era in administrarea mea, dar imi pare rau ca se distruge, pentru ca este pe teritoriul comunei. Societatea este in lichidare. De la 1 mai se asigura din nou paza”, ne-a declarat primarul comunei Hida, Dumitru Petrus.
stop_coloana
Senatorul Pop cere ministerului

socoteala pentru lipsa

de interes pentru

conservarea minelor
Senatorul salajean Gheor-ghe Pop a adresat o intrebare ministrului Economiei, Constantin Nita, cu privire la „cauza dezinteresului pentru aceasta problema” si bugetul alocat pentru conservarea si punerea in siguranta a acestor mine din Salaj. „Fostele mine de carbune din judetul Salaj nu au fost conservate corespunzator dupa inchiderea lor. Accesul in galerii nu a fost blocat sau blocat partial si, din acest motiv, in orice moment se pot intampla adevarate tragedii, mai ales ca hotii de fier vechi incearca sa aduca la suprafata metalul utilizat la sustinerea galeriilor. Va intreb, domnule ministru, din ce cauza galeriile fostelor mine nu au fost izolate corespunzator sau, mai bine zis, care este cauza dezinteresului pentru aceasta problema? Care este bugetul alocat pe anul in curs pentru conservarea si punerea in si-guranta a fostelor mine?” il intreaba senatorul pe Nita.

Carbunele sta la soare

langa CET si nu-l vrea nimeni
Dar pe cine ar putea interesa sa exploateze carbune? CET-urile se inchid, rand pe rand, si se trece la sisteme individuale de incalzire si apa calda, pe gaz sau pe lemne.
La Zalau, pe terenul de peste 10 mii de metri patrati achizitionat de Tenaris Silcotub de la CET a ramas o cantitate de 50 de mii de tone de carbune energetic de tip lignit nevalorificat si nimeni nu-l ridica de acolo. Mai mult decat atat, statul trebuie sa plateasca companiei Tenaris despagubiri de 1.619 lei pe zi, de la 1 iulie 2010, pentru ca multinationala nu-si poate folosi terenul pentru a-si dezvolta afacerea. Carbunele apartine Administratiei Rezervelor de Stat si Probleme Speciale (ANRSPS) – Unitatea Teritoriala 515 Bucuresti.
Senatorul Gheorghe Pop l-a interpelat anul trecut pe  Ministrul Afacerilor Interne de atunci, Radu Stroe, legat de ri-dicarea rezervei de carbune de pe te-renul Tenaris. Raspunsul a fost ca pretul transportului este de 2,5 ori mai mare decat valoarea carbunelui, adica aproape 4,5 milioane de lei. Prin urmare, treaba e lasata in coada de matura. Problema este ca statul blocheaza, inca o data, o investitie care ar putea oferi locuri de munca si bani la bugetul de stat.