Din cei 33 de europarlamentari romani,22 candideaza pentru un nou mandat
Azi-noapte, la ora 0.00, a început campania electorala pentru alegerile europarlamentare din 25 mai. Din cei 33 de europarlamentari români, 22 se regasesc pe listele pentru europarlamentarele din 25 mai, la care se adauga Laszlo Tokes, care va candida, pentru un al treilea mandat, din partea formatiunii Fidesz, din Ungaria. Listele partidelor românesti pentru europarlamentare sunt dominate de actuali europarlamentari, la care se adauga fosti ministri, parlamentari sau alti oficiali, numele noi pe locurile eligibile fiind o raritate, reiese din analiza facuta de Mediafax
Din cei 11 europarlamentari în legislatura 2009 – 2014, PSD a pastrat, pe lista comuna cu UNPR si PC, sase: Corina Cretu, Catalin Ivan, Daciana Sârbu, Ioan-Mircea Pascu, Victor Bostinaru si Claudiu Ciprian Tanasescu. PSD mizeaza pe 13 locuri eligibile în PE, locurile 14 si 15 fiind cu semnul întrebarii. În afara de europarlamentari, pe locurile eligibile ale PSD-UNPR-PC se afla trei fosti ministri: Ecaterina Andronescu, Dan Nica si Maria Grapini (PC), senatorul Damian Draghici si Sorin Moisa, adjunctul sefului de cabinet al comisarului european pentru Agricultura. Doru-Claudian Frunzulica (UNPR), secretar de stat la Departamentul pentru Pro-iecte de Infrastructura si Investitii Straine, ar putea prinde si el un loc de europarlamentar. sanse au si Constantin Laurentiu Rebega (PC), vicepresedinte la Consiliul Judetean Prahova, si Ana-Claudia tapardel.
Dupa ce în 2009 – 2014 a avut 11 europarlamentari, PDL spera sa obtina, dupa scrutinul din mai, 5 – 6 mandate.
Democrat-liberalii mizeaza pe europarlamentarii cu experienta, astfel ca pe primele locuri pe lista se afla Theodor Stolojan, Mo-nica Macovei, Traian Ungureanu si Marian-Jean Marinescu. Cei patru eurodeputati sunt urmati de presedintele PDL Cluj, Da-niel Buda, si de consilierul parlamentar Orest Onofrei.
si PNL, care ar putea obtine 7 mandate, merge pe mâna europarlamentarilor, actuali sau fosti. Lista este deschisa de eurodeputata Norica Nicolai, urmata de Adina Valean, Ramona Manescu (care a parasit PE anul trecut pentru a prelua portofoliul de la Transporturi), Cristian Busoi (si el fost europarlamentar, înainte de a fi numit în fruntea CNAS, în 2013), Renate Weber si Eduard Hellvig.
Doi europarlamentari care în 2009 au fost pe lista PDL candideaza din nou, dar din partea altor partide: Sebastian Bodu, pe pozitia a doua la PNtCD, si Cristian Preda, care deschide lista noii formatiuni PMP. Cele doua formatiuni si-au propus sa atinga pragul de 5 la suta, ceea ce le-ar permite sa trimita doi reprezentanti în PE.
Pe primele doua locuri ale listei UDMR se afla europarlamentarii Iuliu Winkler si Csaba Sogor.
Corneliu Vadim Tudor va candida si el pentru un nou mandat pe listele PRM, dupa ce, initial, Biroul Electoral Central (BEC) i-a respins candidatura.
Dupa ce a candidat din partea României de doua ori, în 2007 ca independent, iar în 2009 pe lista UDMR, Laszlo Tokes ocupa acum pozitia a treia pe listele aliantei Fidesz-KDNP din Ungaria.
În afara de partidele politice care au europarlamentari în prezent, s-au mai înscris pentru scrutinul din mai Alianta Nationala a Agri-cultorilor, Partidul Dreptatii Sociale, Noua Republica, Partidul Verde, Forta Civica, Partidul Ecologist Român, Partidul Alternativa Socialista si Partidul Poporului Dan Diaconescu.
Pe lânga candidatii aflati pe liste de partid, la euroalegeri se vor prezenta si opt candidati independenti: Mircea Diaconu, Corina Ungureanu, Danut Liga, Pericle Iulian Capsali, Paul Purea, Peter Costea, Constantin Filip Titian, Valentin Daeanu.
Comentând listele formatiunilor din România, EUobserver nota, la 10 martie, ca scandalurile de coruptie, nepotism si clientelism din jurul eurocandidatilor vor contribui la o prezenta scazuta la vot.
Publicatia observa ca pe liste se afla Daciana Sârbu, sotia premierului Victor Ponta, Adina Valean, sotia presedintelui PNL, Crin Antonescu, si Ramona Manescu, sotia primarului liberal al Sectorului 6, Rares Manescu.
În 2009, prezenta la vot a fost de 27,4 la suta, românii fiind depasiti la rata de absenteism doar de Slovacia (19,6 la suta), Lituania (20,9 la suta) si Polonia (24,5 la suta), în timp ce media europeana a fost de 43 la suta.
