Secretul succesuluiin scoala din Simisna
Conform unui clasament realizat recent de Ministerul Educatiei, in baza diferentei dintre media de la Evaluarea Nationala 2013 si media de absolvire a ciclului gimnazial, Scoala Gimnaziala Nr.1 din Simisna este a doua scoala din Salaj unde cele doua rezultate au fost apropiate. Tot Ministerul Educatiei a stabilit ca la aceasta scoala notarea elevilor la clasa este corelata cu nivelul real al pregatirii elevilor. „Pe parcursul anului am dat zeci de teste elevilor de clasa a VIII-a, am stabilit un grafic lunar al rezultatelor, am facut sedinte cu parintii in fiecare luna, iar acolo unde a fost nevoie s-a insistat cu pregatirea elevului pentru examen”, ne dezvaluie secretul reusitei directorul scolii.
Sistem inteligent
pentru copii destepti
În urma cu doi ani, Scoala Gimnaziala Nr.1 din Simisna a primit finantare de doua milioane de lei, prin Programul Operational Regional, pentru reabilitare si modernizare. Astazi a ajuns, fara doar si poate, cea mai dotata scoala din mediul rural al judetului. Directorul scolii, Ioan Pop, este incantat de aceasta realizare, in special de noile dotari. Din cele ce ne-a prezentat vineri, s-ar intelege ca cei care au iesit de pe bancile scolii, cu si-guranta si-ar dori sa se intoarca. Fiecare sala de clasa dispune de aparatura IT, videoproiector, laptop cu conexiune la internet, table inteligente, dar si sisteme de supraveghere video interior si exterior, cu zece camere de luat vederi si sistem de alarma. Practic, toate lectiile se predau in sistem IT. Implementarea acestor sisteme in scoala a trecut de la nivelul de moft la necesitate, iar Ioan Pop ne spune, fara falsa modestie, ca dotarea si rezultatele scolii atrag dupa ele si copiii din satele vecine.
Legendele Simisnei
de la luptele uriasilor
la cabinetul stomatologic
Uriasii din Simisna nu erau prea pasnici. Se luptau pentru culmile dealurilor, in special pentru varful Dealului Ticlea. Chiar daca nu are o inaltime impresionanta, ci doar 638 de metri, dealul era ravnit de uriasi ca punct strategic. Potrivit legendelor locale, uriasii se bateau intre ei, ravasind tot tinutul. Marturie sta chiar bolovanul de dimensiuni considerabile gasit pe Valea Bolovanului, care se presupune ca a fost scapat jos de un urias grabit. Ca uriasii din Simisna erau agresivi o demonstreaza si cele sase topoare de lupta, unele cu dimensiuni neobisnuite, descoperite in zona. Legendele apun, cu timpul, dar cercetarile arheologice demonstreaza ca aici au trait oameni si au existat comunitati din cele mai vechi timpuri. Cu toate acestea, cea mai veche mentiune despre satul Simisna dateaza din anul 1314.
Simisna s-a nascut de doua ori
Chiar daca actuala comuna Simisna a fost infiintata in anul 2002, ea nu este o unitate teritorial-administrativa noua. În anii 50 ai secolului trecut, cand a fost stop_coloana„creat” Salajul, Simisna exista. Prin noua impartire teritorial-administrativa din anul 1968, comuna Simisna a fost stearsa de pe harta. Acum, la 12 ani de la reinfiintarea comunei, cei aproximativ 1.318 locuitori se apropie cat de cat de o civilizatie decenta, de un trai acceptabil, de conditii de viata mult deasupra subzistentei. Chiar zilele trecute, cand vorbeam cu primarul Calin Prodan, acesta ne spunea ca la 1 martie se deschide un cabinet stomatologic in centrul de comuna. Dispensar uman si farmacie exista in Simisna de vreo doi ani. De vreo doi ani pentru prima data, fiindca prim edilul nu isi aminteste sa fi fost vreodata medic si farmacie in sat.
S-a schimbat fata comunei
Simisna face parte din grupul celor 30 de comune salajene care a prins program de finantare din fonduri europene pe Masura 322. Calin Prodan recunoaste ca nu a fost usor, pentru ca e mare birocratia la noi. Totusi, el ii multumeste Celui de Sus ca a reusit sa finalizeze in proportie de 99 la suta proiectul. De fapt, proiectul a inclus construirea unui „after school” in Simisna, reabilitarea si dota-rea Caminului Cultural din Hasmas, construirea unui pod peste Valea Simisna si asfaltarea tuturor ulitelor din comuna. Nu-i la indemana multor salajeni sa umble pe ulitele satului si sa nu se innoroieze. „S-a schimbat fata comunei”, ne spunea primarul Calin Prodan. „S-a schimbat, si n-as vrea sa pun armele jos pana nu voi aduce si apa si canalizarea in comuna. Asteptam aprobarea programului PNDR 2014-2020”.
Simisnenii se intorc acolo
unde odata se bateau uriasii
Valul emigrarilor i-a prins si pe cei din Simisna. Peste 200 de tineri, si nu numai, au luat calea strainatatilor. Cei care au plecat printre primii au prins podina, ceilalti se chinuie sa stranga o bruma de bani. Interesant este faptul ca nici unul dintre cei plecati nu are de gand sa-si ingroape oasele in pamant strain. Mai devreme sau mai tarziu se vor intoarce acolo unde odata se bateau uriasii. De fapt, multi tineri s-au si intors, fie ei romi sau romani. Îsi construiesc case, cu bun gust, asa cum au vazut prin alte tari. Zabovesc tot mai mult prin locurile de bastina, „uitand” temporar sau definitiv sa zdrentuiasca zarile altor tinuturi. Asa se explica si faptul ca in ultimii trei – patru ani, parintii si copiii sunt tot mai interesati de scoala. Asta admite directorul Ioan Pop. „Metoda plecarii in strainatate a cam apus si multi constientizeaza ca o pregatire scolara solida este importanta pentru reusita in viitor”, concluzioneaza directorul scolii din Simisna.
