Dintr-un colt in altul al Salajului, de la Capalna la Marca, de la Filduri la Benesat, Nasterea Mantuitorului nostru Iisus Hristos este praznuita in fiecare casa. Obiceiurile si traditiile sunt multe si diverse, pastrate din mosi – stramosi cu sfintenie, chiar daca in zilele noastre, globalizarea incepe sa ne dea tarcoale. Ne vine sa credem ca umblatul cu steaua, colindatul, Craii, Turca, Viflaimul sunt obiceiuri atat de specifice satelor noastre, incat buretele timpului nu le poate sterge. Se spune ca Dumnezeu a lasat Craciunul ca omul sa fie fericit in acea zi. Fericit ca pacatul primar a fost anulat, prin Nasterea Fiului Sau. Revenind la cele lumesti, Craciunul este un bun prilej de a incarca mesele cu bucate alese, de a primi colindatori si musafiri si cersetori. Dar cel mai pronuntat obicei de acest minunat Praznic ramane colindul, fie ca rostit de oameni mari sau de copii, fie ca este religios sau laic.
In satele de pe Valea Agrijului, din amonte in aval ori din aval in amonte, traditiile si colindele din batrani s-au pastrat aproape neschimbate, pentru ca modernismul nu si-a putut impune rigorile in acest domeniu si el a fost integrat oarecum cu gratie in obiceiurile de a colinda.

Un leut – doi leuti, plata pentru un colind la Borza
In satul Borza, ultima asezare de pe valea Agrijului, inainte ca aceasta sa se verse in Somes, inca de la lasatul serii din Ajun, copiii se aduna intr-un capat al satului, la o casa primitoare, pentru a porni cu colinda. Daca sunt prea multi, se impart in cete. Fiecare ceata are steaua ei, frumos impodobita si, bineinteles, cu clopoteii sau zurgalaii de ri-goare. Pornesc cetele, sfartecand cu glasul lor intunericul noptii, aducand in fiecare casa vestea cea mare. Inainte de a intra in casa, baietii striga de la poarta catre gazda: „Lasati steaua in casa?” „Bucuros, bucuros!”, zice gazda, si copiii se napustesc in odaia primitoare. Dupa colind, urmeaza multumitura, pe care unul dintre colindatorii isteti rosteste, cu precadere catre gazda: „Sa fii gazda sanatoasa/ Sa platesti corinda noastra/ Cu un colac de grau curat/ Care Dumnezo’ l-o dat”. Nu prea mai dau gazdele acuma colaci sau pupeze, nici mere ori nuci, ca pe vremuri. Un leut, doi leuti e rasplata pentru colind. Dupa cetele de copii urmeaza grupurile de fete. Colinda si ele, isi primesc rasplata si tot asa pana la ultima casa din sat. Cand ajung aici, cocosii deja au cantat a treia oara, iar trupurile lor plapande se leagana ca spicele de grau, din colind. Inainte de revarsarea zorilor laptosi, grupuri de tineri colindatori iau cu asalt casele unde sunt fete si apoi merg toti impreuna la o casa stabilita dinainte, unde incing un dans ca pe Valea Agrijului.

Trei Craciunuri la Buciumi
In satul Buciumi, copiii isi confectioneaza si isi impodobesc stelele inca din postul Craciunului. Si tot in Post se aduna seara sa invete colindele, la unul dintre componentii cetei. Steaua este impodobita cu hartie colorata, stelute din staniol si cu imagini reprezentand scene biblice, de regula Nasterea Pruncului. In grupuri de cate patru – cinci, baietii umbla din casa in casa si rostesc colinde specifice pentru stea: „Steaua sus rasare/ Ca o taina mare/ Steaua straluceste/ Si lumii vesteste..”. Chiar daca pruncii poarta si cate o traistuta alba, pentru a aduna colaci, in vremurile de acum, gazdele ofera mai degraba bani. Un fenomen interesant, pe care in putine sate salajene il intalnim de Craciun este colindatul in functie de ulitele satului. Cum satul Buciumi este mare si colindatorii nu pot cuprinde intr-o singura noapte toate casele, se colinda trei seri la rand, incepand idn seara Ajunului. Fiecarei seri ii sunt rezervate doua – trei ulite. Asa se face ca in prima seara se colinda pe Ses si pe Negrani, in a doua seara pe Drumul Mare, pe Dealul Inalt si pe Lunca, iar in treia seara tot Buciumul se muta pe Mihaiasa si sarbatoreste Craciunul. Exista o traditie in Buciumi, ca de altfel, in mai multe sate ale Salajului, si anume ca primul care intra intr-o casa, in ziua de Craciun, sa fie de parte barbateasca, existand superstitia ca barbatii aduc noroc.

Craciun cu ceterasi la Rastoltu Mare
In Rastoltu Mare, in afara de colind si Turca, un obicei incetatenit este cel al umbla-tului cu Craii. E tot un simbol al Nasterii lui Hristos atunci cand cei trei crai de la Rasarit, Melchior, Gaspard si Baltha-zar s-au dus la ieslea dobitoceasca pentru a-i oferi noului Nascut aur, smirna si tamaie. Bineinteles ca din sceneta nu lipsesc personaje precum Irod, pastorii din campie, preotul si ingerul. Actul te- atral, fie el si cu continut religios, nu-i pe gratis. Gazda care ii primeste, ii ra-splateste pe actorii anonimi cu bani, palinca si cozonac. In seara de Ajun, tinerii satului se intalnesc intr-un loc anume, baeti si fete, si pornesc la colindat la casele celor care alcatuiesc grupul. Si nu oricum, ci cu ceterasii dupa ei. Cand colindul se termina, tinerii se pun pe dans.

Colaci in bat la Ileanda
Pe Valea Somesului, in localitatea Ileanda, in seara de Ajun, copiii obisnuiesc sa co-linde tot in grupuri, pe la casele gospodarilor. Aici inca li se mai ofera colaci, nuci, mere, dar si bani. Cei mai mici obisnuiesc sa umble cu un bat pe care aduna colaci. Dar au si o traista pe umar, pentru celelalte daruri. Co-piii mai mari, cum ar fi elevii de gimnaziu, umbla cu steaua. Tinerii umbla cu „Irozii”, iar romii cu Turca. Ceilalti locuitori, mai tineri sau mai in varsta, colinda de la o casa la alta, la prieteni si rude.

Superstitii de Craciun
In anumite sate ale Salajului inca se mai pastreaza unele obiceiuri cu iz de superstitie. In ziua de Craciun nu se scoate gunoiul afara, decat a doua zi, deoarece daca il arunci, „iti arunci nnorocul”. In tinda casei se pune un vas de grau, ca sa treaca colindatorii peste el, apoi graiul se da la pasari si la animale, „sa fie cu spor, ca si colindatorii”. In noaptea de Craciun nu e ingaduit nimanui sa doarma in grajduri, deoarece in acea noapte, boii vorbesc unii cu altii in limba lor, despre Iisus Hristos, Cel nascut in iesle si incalzit de vite cu suflarea lor. Se crede ca la miezul noptii, inspre Craciun, apa se preface in vin iar animalele vorbesc.

Post Views: 275