decembrie 5, 2025

Album de familie emigrata din Zalau la Zaragoza

imagine-articol_37848

Exodul tinerilor salajeni, si nu numai al lor, spre cele patru zari este cunoscut. Zeci de oameni din Simisna, Halmasd, Prodanesti ori Filduri au plecat in lume. Unii mai devreme, adica imediat dupa ‘89, altii doar de cativa ani. Dar si unii si altii tanjesc dupa locurile de bastina, chiar si cei care si-au intremat o familie pe pamant strain.

Exmatriculat de la API… si din tara
Emil Nistor din Zalau a fost elev la Colegiul tehnic „Alesandru Papiu Ilarian”. Conducerea scolii a hotarat sa-l exmatriculeze pentru absente nemotivate, cu toate interventiile si rugamintile parintilor. Mandru si orgolios, Emil n-a stat prea mult pe ganduri si a plecat in tinutul iberic. Asta era prin 1997. La inceput a lucrat in agricultura, apoi a ajuns barman, ca mai tarziu sa cumpere barul de la patron. A inchiriat si o locuinta, pe care, cu timpul, a cumparat-o in rate. Trimitea bani in tara, in Zalau, pe strada Dragalina, acasa la parinti si la cei doi frati. Apoi a cunoscut-o pe Alyhandra, o fata frumoasa, isteata. Alyhandra s-a nascut si a invatat in Quito, un oras (al doilea ca marime) din Mexic. A studiat si s-a pregatit temeinic pentru „zborul” ei in viata. Si a plecat in Spania. Aici l-a cunoscut pe tanarul exmatriculat de la scolile din Zalau, Emil Nistor, care avea deja barul sau si locuinta sa. S-au imprietenit, s-au iubit, iar dupa sase luni s-au hotarat sa-si lege destinele prin inelul casatoriei. Cum lui Emil ii mergeau afacerile struna, i-a chemat si pe cei doi frati ai sai, Cristian si Cosmin, in Zaragoza. I-a ajutat sa-si gaseasca o slujba si fiecare copil al familiei Nistor a devenit independent financiar. Se intalneau seara la barul lui Emil si „puneau tara la cale”.

Din Nairobi, nora in Zalau
La un picnic romano-spaniol din apropierea orasului Zaragoza, Cosmin a cunoscut-o Knoda Sikha din Nairobi, Kenia. Nu dupa mult timp, Knoda a devenit „nora” in Zalau. Spun asta pentru ca parintii, Grigore si Anuta Nistor, inca nu plecasera in Spania. Nunta s-a facut in Nairobi, deci la mireasa. In Nairobi, povesteste Cosmin, nu se fura pantofii miresei, ci ai mirelui. Asa ca mirele si-a legat pantofii cu snur special, deoarece daca i se furau trebuia sa plateasca multi bani pentru…recuperarea lor. Cosmin spunea, prin augustul acestui an, cu ocazia primului lor sejur in Romania, ca „avem de gand sa stam trei-patru ani in Zaragoza, dupa care ne vom intoarce acasa, la Zalau. Sotia mea este de acord, desi este pentru prima data cand vine in Romania. Aici, in orasul meu natal, ne vom construi o casa si vom deschide o afacere”.

Cristi nu poate lasa jobul spaniol pe vreme de criza
Cel de al treielea copil al familiei Nistor, Cristian, tanarul cu brate de otel si ager l-a minte, inca nu s-a casatorit. N-a mai fost in Romania de cinci ani. Are o prietena din Zalau cu care se „intalneste” aproape zilnic pe Facebook. De bastina, fata este din Treznea si n-are de gand sa traiasca si sa lucreze in tara coridelor. Cristian munceste la spalatoria de masini a lui Cosmin. Castiga bine si nu se indura sa lase jobul. Nu-si face probleme in privinta insuratorii, pentru ca n-a pus la buchetul vietii decat al 21-lea trandafir. Vorbeste cursiv trei limbi: romana, spaniola si engleza. La spalatorie trebuie sa conversezi cu clienti din orice natie.

Dorul ii macina
Grigore si Anuta s-au vazut singuri-cuc in Zalau. Au refuzat de cateva ori invitatia de a merge si a se stabili, definitiv ori temporar, in Zaragoza. Grigore avea in Zalau o firma de instalatii sanitare, Anuta era casnica. Insa banii adusi de sotul sau le erau suficienti pentru un trai decent. Acum trei ani, prin vara lui 2010, cei doi parinti n-au rezistat rugamintilor copiilor de a pleca si a se stabili, chiar si temporar in Spania. In instalatii, capul familiei n-a gasit loc. Lucreaza vara in agricultura, iar in sezoanele mai racoroase il ajuta pe Emil la bar ori pe Cosmin la spalatorie. Pentru 500 de euro pe luna, si sotia sa, Anuta, lucreaza, ingrijeste batrani. I-am intalnit la inceputul acestei luni, intr-o dimineata de duminica la biserica. Cum Grigore imi facuse instaltiile sanitare la apartament, am ramas buni prieteni. Grigore imi marturisea ca a venit pentru a-si reface dantura, Anuta pentru o interventie chirurgicala minora, dar care in Spania costa bani grei. Am povestit cateva ore, in apartamentul lor cu trei camere de pe strada Dragalina, la un pahar de palinca. Am simtit atunci ca dorul ii macina. Nu se intorc pe plaiuri iberice, decat dupa Craciun. Vor sa faca un Craciun adevarat, acolo in Mesteacan, la casa parintilor lui Grigore. Un Craciun cu un brad mare, cu Steaua, cu Capra si Irozii, cu colindatori si multa zapada.