Retrocedarile pun in pericol padurea
Ministrul delegat pentru Ape, Paduri si Piscicultura, Lucia Varga, a afirmat saptamana trecuta ca noul Cod Silvic va impune Romsilva achizitionarea de terenuri si impadurirea lor, astfel incat suprafata de padure proprietate publica a statului aflata in administrarea Romsilva sa nu scada sub trei milioane de hectare. Aceasta masura va fi luata ca urmare a faptului ca retrocedarile vor duce la scaderea suprafetei de padure in proprietate publica a statului la 2,2 milioane de hectare. „Se estimeaza ca vom ajunge undeva la 2,2 milioane de hectare de padure poprietate publica a statului aflata in administrarea Romsilva. Trebuie sa acordam prioritate cresterii suprafetei padurilor, astfel incat stocul tampon sa nu scada sub trei milioane de hectare, asigurandu-se in acest mod materia prima pentru industria lemnului pe termen lung”, a precizat Lucia Varga. „Pe masura ce Romsilva va pune in practica deciziile instantelor pentru retrocedarea padurilor catre privati, va trebui, in acelasi timp, sa achizitioneze suprafete si sa le impadureasca astfel incat sa nu se scada sub trei milioane de hectare”, a completat ministrul. Lucia Varga a declarat ca in urma rectificarii bugetare s-a primit suma de 35 de mili-oane de lei pentru impadurirea te-renurilor, iar in perioada urmatoare vor fi intocmite primele proiecte clare pentru a realiza impaduriri din banii respectivi. Potrivit spuselor sale, prioritate vor avea perdelele de protectie „deoarece se impune realizarea lor de-a lungul autostrazilor si a drumurilor nationale”.
In Salaj, doua treimi din paduri sunt in proprietate privata
Conform datelor primite din partea Directiei Silvice Salaj, judetul nostru detine un fond forestier de aproximativ 90.000 de hectare. Inginerul Bogdan Pop, care se ocupa cu partea de regenerare a padurilor din judetul Salaj, ne-a informat ca „inainte de 1989, natura proprietatii, in ceea ce priveste fondul forestier, era in intregime de stat”. „Situatia actuala a padurilor s-a schimbat cu mult fata de @89. Acum in proprietatea statului au mai ramas doar 31.000 de hectare, din cele 90.000, diferenta fiind in proprietate privata. Cu toate acestea, Directia Silvica Salaj administreaza aproximativ 60.000 de hectare”, a completat Pop. Inginerul Pop ne-a informat ca, „anual, in judet se taie aproximativ 25-30 de hectare de padure, dar care sunt reimpadurite anual”. „Suntem obligati prin lege ca in termen de doi ani de la defrisare sa reimpadurim. Noi insa, preferam sa efectuam aceste lucrari in primul an. Este in favoarea noastra”, a spe-cificat Bogdan Pop.
Legislatia stufoasa descurajeaza impaduririle
Inginerul Pop a mai precizat ca „ambele coduri silvice, atat cel vechi, cat si cel nou, au prevederi pentru cresterea suprafetelor impadurite”. „Desigur ca este un lucru favorabil sa fie regenerate cat mai multe paduri, insa la nivelul Judetului Salaj acest lucru a fost mai dificil tocmai datorita naturii proprietatii padurilor. In plus, ghidurile primite de la minister, prin care se specificau pasii ce trebuie urmati pentru efectuarea acestor lucrari, sunt mult prea stufoase si greu accesibile. Am avut si initiative personale ale proprietarilor de padure pentru reimpadurire, insa au renuntat tocmai din aceasta cauza”, a mentionat Bogdan Pop. „In legatura cu obligativitatea impusa de noul Cod Silvic, care presupune ca Romsilva sa achizitioneze terenuri si sa faca impaduriri, deocamdata asteptam sa vedem daca o sa ni se comunice ceva concret si ce fonduri o sa fie acordate. Mai apoi vom actiona”, a concluzionat inginerul Pop.
Promisiuni de stimulente pentru cei care nu taie padurea
Ministrul delegat pentru Ape si Paduri afirma ca in noul Cod Silvic sunt prevazute stimulente financiare, astfel incat proprietarii de paduri, inclusiv cei privati, sa primeasca bani ca sa le mentina. Acesti bani vor fi obtinuti din vanzarea certificatelor de emisii de carbon. „…Din anul 2015, daca noul Cod Silvic se aproba in forma pe care am propus-o noi, proprietarii de padure vor beneficia de bonificatii pentru a nu-si taia lemnul. De unde bani? Din vanzarea certificatelor de emisii de dioxid de carbon”, spune Lucia Varga
Certificatele de emisii de gaze cu efect de sera (EUA) constituie practic drepturi referitoare la cote de poluare. In fiecare an, companiile care activeaza in domeniile energie, rafi-nare de produse petroliere, ciment, metalurgie sau sticla primesc gratuit un anumit numar de certificate de emisii. Daca agentul economic po-lueaza mai mult, trebuie sa cumpere certificate in plus, iar daca polueaza mai putin poate sa-ti vanda surplusul de certificate si sa-si finanteze cu banii obtinuti investitii in moder-nizare. Un astfel de certificat este echivalentul unei tone de dioxid de carbon emis in atmosfera.
