In anii ’30 ai secolului trecut, un cioban obscur, cu vizibile carente fizico-psihice – Petrache Lupu – din Maglavitul Olteniei, se zice ca s-a intalnit de trei ori cu „Mosu”, adica cu Dumnezeu, proorocind pocainta si apropierea sfarsitului lumii. Presa scrisa si radioul au facut mare tapaj la vremea aceea, oamenii simpli, dar si politicienii vremii, au mers la Maglavit sa stea de vorba cu „Mosu” si sa-l roage pe Dumnezeu sa ne ierte pacatele. Biserica, de la simplu preot si pana la vladica, a incurajat „fenomenul”. Numai ca Dumnezeu n-a stat mult la sfat cu „Mosu”, ci doar s-au fotografiat impreuna, iar gazetele au raspandit in mii de poze chipurile celor doi, vanzandu-le in toata tara. Escrocii si autoritatile au profitat de naivitatea muritorilor de rand, imbogatindu-se de pe urmele „Mosului” care a trait ani multi tot in saracie si supravegheat mai tarziu de organele de securitate.
Dar „fenomenul” de la Maglavit a reinviat in zilele noastre, locul „Mosului” luandu-l un altfel de Petrache Lupu, dar nu de la Maglavit, ci din Capitala, din Pipera. Asa a aparut pe scena nationala cel mai puternic om in domeniul financiar, agrar, silvic, sportiv, iar acum, politic – Gigi Becali. Domnia sa, cunoscator a spatiului mioritic, are ceva carte mai mult pe „furis”, s-a lasat de oierit, apucandu-se de bisnita, cu un comert subteran, cu blugi turcesti, lame Gilette, gume de mestecat, cu bilete de cinema si de fotbal. Avand calitati incontestabile, Gigi al nostru, sau George – cum ar vrea sa i se spuna, in scurt timp a devenit om de afaceri, latifundiar, finantist, industrias, un adevarat nabab. Ce n-au putut realiza pe plan material si financiar Bratienii, Cantacuzinii, Stirbeii, Sturzestii si nici B.P.Carp, Tache Ionescu, Alexandru Marghiloman, Nicolae Titulescu sau Iuliu Maniu, in numai zece ani, Gigi Becali a reusit cat ai bate din palme sa devina unul din cei mai bogati oameni din tara. Oare „agoniseala” averii sale este consecinta muncii sale cinstite? Oare imbogatirea sa rapida e rezultatul sudorii fruntii si palmelor sale? E drept, nababul din Pipera a dovedit si momente de actiuni filantropice, ceea ce i-a atras simpatia populara, astfel explicandu-se succesul sau europarlamentar. Convins ca merita sa fie primul om in stat, considerandu-se „salvatorul” si „mantuitorul” neamului, mai drept decat Solomon, ocrotitorul saracilor si inamicul coruptilor, Gigi Becali devine din interes si „stalp” al Bisericii Ortodoxe. Inocenta si superficialitatea judecatilor „bardului” de la Pipera s-au vazut recent si printr-o declaratie imatura prin care colegii lui europarlamentari sunt bagati in categoria necuvantatoarelor, numindu-i „gandaci”.
Dar dragostea „la prima vedere” intre Corneliu Vadim Tudor si Gigi Becali este vremelnica si-n viitorul apropiat va urma, inevitabil, „divortul”, cand cei doi se vor injura „ca la usa cortului”. Si unul si celalalt au suficiente cuvinte de ocara sa se faca de ras in public. De curand, Gigi Becali, aureolat din intamplare cu titlul de europarlamentar, arunca cu noroi in noii europarlamentari romani, numindu-i „gandaci”. Iata cine ne reprezinta pe noi in Europa!?
Realitatea zilelor noastre dovedeste ca vechiul sistem politic nu a dat inca „ortul popii”, el mai supravietuieste in elementele esalonului doi, care, muribund, inca mai spera in stafia comunismului.
Prezenta lui Gigi Becali in Parlamentul European si a mentorului sau este o anomalie si poate discredita pozitia tarii noastre, avand in vedere mentalitatile depasite ale istoriei.

Post Views: 69