Astazi este ultima zi din saptamana in care, teoretic, elevii au fost indrumati sa stie mai multe, sa fie mai buni. Plecand de la ideea de baza a acestui proiect, ca actul educational sa fie prezentat si din alta perspectiva, a lumii de dincolo de portile scolii, initiativa este mai mult decat salutara. Intre atatea tentatii care ademenesc timpul liber, e bine sa se arate cum si cand este cazul sa distingi binele de rau. |i asta nu e tarziu niciodata. Ce ti-e ca realitatea ultimilor ani demonstreaza ca prea multele revolutii din sistem fac mai mult rau decat bine. Spun asta pentru ca ieri dimineata am zarit in curtea unei biserici un grup de copii de scoala primara. Micutii se tineau de mana. Cumintenia si mimica fetelor lor tradau emotia evenimentului de care aveau parte. Sfiosi, incercau sa-si faca semnul crucii cat mai corect, pentru ca apoi ochii lor sa caute, cu uimire, turla inalta a bisericii. In acel moment ar fi trebuit sa-i vada cei care se cred cei mai credinciosi dintre credinciosi, cei mai neprihaniti dintre neprihaniti, care innoada crucile fara sa se gandeasca la cele sfinte, ci la cele lumesti. Fatarnicia insa a depasit de mult timp granita lacasurilor de cult. Ea este valabila peste tot. Nu mai conteaza valoarea, experienta, varsta. Faptul ca se primeste o recomandare de la cine trebuie, dar mai ales atunci cand trebuie, conteaza cel mai mult, rezultatul fiind ca respectiva persoana se procopseste cu un statut care nu i se prea potriveste, mai ales cand vine vorba de…inteligenta.
Avand in vedere ca in aceasta saptamana elevii au fost invatati sa stie mai multe, poate n-ar fi rau sa li se explice si principiul potrivit caruia, in zilele de azi, unii sunt mai buni decat altii. Cu siguranta, insa, nimeni nu se va incumeta sa ofere un raspuns, pentru simplul motiv ca, deocamdata, acesta nu exista. Mai degraba se gaseste acul pierdut in carul cu fan, decat raspunsul la intrebarea: „Sa fii mai bun, ce inseamna de fapt?”

Post Views: 62