Aproximativ 40 la suta din inteligenta unui copil este mostenita de la parinti, potrivit rezultatelor celui mai mare studiu genetic efectuat pana in prezent, realizat de cercetatorii de la Universitatea din Queensland (Australia). Procentul este mai mic decat estimarile anterioare, iar rezultatele acestui studiu su-gereaza ca inteligenta este influentata de mai multe gene a caror activitate trebuie ana-lizata prin cumulare, informeaza dailymail.co.uk. Rezultatele acestui studiu alimenteaza si mai mult dezba-terile privind inteligenta, mai precis in ce masura este un produs al mostenirii genetice, respectiv al factorilor de mediu. Autorii studiului au utilizat date genetice (mostre de ADN) si evaluari ale coeficientului de inteligenta in cazul a 18.000 de copii, cu varste cuprinse intre 6 si 18 ani, din patru tari – Australia, Olanda, Marea Britanie si SUA. Profesorul Beben Benyamin, coordonatorul studiului, spune ca au analizat relatiile intre tiparele de diferente in ADN-ul copiilor si tiparele de diferente in coeficientul de inteligenta. Cercetatorii au descoperit – eliminand factorii de mediu – ca intre 20 si 40% dintre variatiile in ceea ce priveste coeficientul de inteligenta in copilarie sunt rezultatul factorilor genetici. Studiile anteri-oare indicau o variatie de 40 – 50%. Analizele au stabilit ca gena FNBP1L are o importanta semnificativa in ceea ce priveste nivelul de inteligenta in copilarie. Studii anterioare au stabilit ca aceeasi gena este cea mai importanta in prezicerea nivelului de inteligenta la varsta adulta. De obicei, atunci cand analizeaza modul in care factorii genetici influenteaza trasaturile individuale, cercetatorii prefera sa caute variatiile genetice cunoscute ca polimorfisme uninucleotidice, pentru ca ofera informatii genetice mai precise. Insa Benyamin spune ca in timpul studiului lor nu au descoperit nicio astfel de variatie care sa prezica semnificativ nivelul inteligentei in copilarie. Intelegerea factorilor care influenteaza inteligenta este importanta: coeficientul de inteligenta este o buna modalitate de a prezice speranta de viata, rezultatele scolare si profesionale, precum si nivelul veniturilor la varsta adulta, spune Benyamin. Rezultatele acestui studiu sunt importante si pentru o mai buna intelegere a maladiilor mintale, a mai spus acesta.

Post Views: 41