Curiozitatea ne-a manat sa aruncam o privire peste gardul mai multor scoli din oras, sa vedem cu ce mai arunca elevii de la geamuri. Am constatat ca a trecut vremea cand „zburau” de la etaj bucatile de creta, cu tinta directa trecatorii, sau pungile cu apa. Acum, pe sub geamurile claselor gasim programul „laptele, cornul si marul”, imprastiat prin iarba, ambalaje de chipsuri, cutii de cola si de…bere. Si operele literare sau artistice plamadite de elevi talentati si-au gasit loc de cinste intre lucrurile azvarlite pe geam. Ca atare sau sub forma de avioanae sau gloante de Tub Berman.
La Scoala Gimnaziala „Simion Barnutiu”, care beneficiaza de un refugiu numai bun pentru a da drumul pe geam tuturor celor netrebuinci-oase departe de ochii lumii, am gasit sub geamurile salilor de clasa de toate. Dar merele, cornurile si cutiile cu lapte sunt campioane. Nimeni nu le mananca? Chiar toti le dau drumul pe geam?! Nu lipsesc insa din iarba nici ambalaje de chipsuri, cornuri cu ciocolata sau alte produse la fel de responsabile de kilogramele in plus ale foarte tinerei generatii. In rest, pixuri, radiere, creioane. Am vazut sub geamuri si un pachet de tigari si un flacon de bere. Nu vrem sa dam vina pe nimeni, puteau fi si de la profesori. Noi doar am observat…Oricum, faptul ca am tras cu ochiul prin gardul scolii si am filmat nu a trecut neobservat. Ne-au vazut de indata elevii, care au dat alarma. In cateva minute, un agent de paza s-a infiintat la redactie, trimis de administratorul scolii. Venise cu doua intrebari pentru noi: ce am filmat si de ce? Avem si noi o nedumerire. Nu face chiar nimeni curat in locul cu pricina sau elevii nu au alta treaba cat stau la scoala decat sa isi scuture ghiozdanele pe geam?
La Liceul „Mihai Viteazul” era curat. Sub geamurile de la internat, e evident ca se face curat. Greu vezi macar cate un muc de tigara aruncat prin iarba, desi acolo elevii stau des la fumat. In fata liceului, pe unde de abia puteai trece candva de grupurile de fumatori chiulangii, acum era liniste. Si curatenie. Ne-am lamurit imediat de ce. Cetele de chiulangii si fumatori s-au mutat in curtile blocurilor din apropiere, lucru confirmat si de locatarii satui de liceenii care stau zilnic cocotati pe leaganele copiilor, pe bancile pensionarilor sau pe dupa garaje. Asa i-am gasit si noi, si nu pareau deloc deranjati. S-au inghesuit sa ne faca cu mana. Sau macar sa ne arate un deget. Aici am vazut si ce lasa in urma. Mormane de mucuri de tigara, cutii de suc sau flacoane de bere, gramezi impresionante de coji de seminte. Nu e de mirare ca locatarii din zona s-au imprietenit deja cu politistii locali, la cat de des ii cheama. Oricum, prin preajma liceului cel putin, cine e responsabil cu curatenia isi face bine treaba.
La Liceul „Voievodul Gelu”, inteligenta pluteste in aer. La propriu. Am gasit pe jos, coborate din salile de clasa sub forma de avion sau gloante de Tub Berman, desene despre care puteai sa juri ca au fost facute la gradinita, nu la liceu, dar si lucrari mai elaborate. Un eseu ne-a impresionat atat de tare, incat l-am luat cu noi. E dovada faptului ca si atunci cand copiezi tot iti trebuie un pic de minte. O tanara a facut mari eforturi sa scrie ceva pompos despre „Mara” lui Slavici. „In realism, cronologia si precizia evenimentelor joaca un rol important in ceea ce priveste indicii temporalitatii”, scrie eleva, in incercarea de a relata „actiunia” romanului. Am mai gasit pe jos, tot aterizata de la vreun geam, o carte. De poker. Sau de cruce. Ca doar la scoala se face carte. Sau se bate cartea, dupa caz. In rest, mucuri de tigara cu nemiluita, imprastiate pe o suta de metri in fata unitatii de invatamant. Si vesnicele pachete de chipsuri, cutii de cola si nelipsita…bere. Si aici s-a aflat repede ca suntem in zona. La cateva minute dupa ce le-am filmat mizeriile aruncate pe sub geamuri, fara sa apucam macar sa plecam, doua femei de ser-viciu harnice foc, cu cate un sac in mana, s-au apucat sa curete in fata liceului mai ceva ca la concurs. Ne bucuram ca am putut fi de folos.

Post Views: 68