Sfintii Trei Ierarhi: Vasile, Grigorie si Ioan

Din Hristos ,,Lumina cea adevarata care lumineaza pe tot omul ce vine in lumeI (Ioan 1,9) in cursul vremii, in diferitele colturi ale pamantului, s-au aprins alte si alte luminite si lumini. Aceste luminite prelungesc peste timpuri si locuri prezenta vie si calda a lui Hristos printre oameni. Trei dintre luceferii ce stralucesc pe bolta anului bisericesc –desi fiecare are o zi de cinstire separata – sunt praznuiti impreuna in data de 30 ianuarie : Sf Vasile cel Mare, Sf Grigore Teologul si Sf Ioan Gura de Aur. Toti au stralucit prin inalta cultura, avand un orizont vast stiintific si filozofic, o cunoastere aprofundata a culturii. De fapt, datorita stralucirii lor, care au trait in a doua jumatate a veacului IV, in Asia Mica, veacul IV este numit,, Veacul de aur al crestinatatiiI. Spatiul nu ne permite sa ne ocupam de toti cei trei Sfinti ierarhi si dascali ai crestinatati si nici macar de viata si activitatea in intregime a unuia. Luandu-l pe Sfantul Vasile, acesta a urmat pilda si invatatura Mantuitorului, pilda Sfintilor Apostoli, a comunitatii din Ierusalim si a altor Sfinti Parinti, de a sta cu toata fiinta in slujba lui Dumnezeu si a aproapelui. Dragostea calda si deosebita afectiune fata de cei ce sufereau de foame si lipsuri, precum si gandul de a-i ajuta in nenorocirea lor, au facut ca Sfantul Vasile sa nu se multumeasca numai cu mustrarea negustorilor si bogatasilor nedrepti, ci sa treaca la actiuni imediate si concrete. De numele lui se leaga inceputul filantropiei crestine prin infiintarea primelor institutii de caritate si asistenta sociala, necunoscute in lumea pagana. Sfantul Vasile a infiintat ,,casele saracilorI, dar cea mai mare realizare filantropica a lui a fost spitalul din marginea Cezareii-o adevarata cetate a iubirii si a caritati crestine numita,, Vasiliada“ . In mijlocul acestui grandios templu al filantropiel crestine era catedrala metropolitana care ,,ocrotea toate celelalte institutii in numele lui HristosI. Langa ea se ridica resedinta mitropolitului, apoi locuinta pentru oaspeti si casele clerului. Apoi se intindeau casele asezamantului: azil pentru batrani, case pentru calatori si pelerini, pentru reeducarea fetelor alunecate, spitale si chiar o leprozerie, casele pentru personalul medical, ateliere pentru toate meseriile si o scoala pentru orfani. Pentru viata lui de autentica traire crestina si slujire jerfelnica, pentru faptele lui de caritate si pentru eruditia teologica, contemporanii l-au numit ,,cel Mare“ iar sinodul VI ecumenic zice despre el ,, marirea lui s-a raspandit in toata lumea.I Privind tabloul acestor marete realizari, poate vom fi ispititi sa intrebam: Ce face astazi Biserica? Unii sunt mai duri si zic : De ce tot cer preotii bani, cand ei au salarii de la stat? Adevarul e undeva pe la mijloc. Preotii primesc de la stat doar o contributie la salarii si aceasta contributie uneori, e de doar 30-40 %. Astfel, e firesc ca diferenta de salariu sa fie platita din contributiile credinciosilor. Dar pe langa acestia, din banii incasati Biserica Ortodoxa Romana se implica in foarte multe actiuni cu caracter misionar-social. Pe langa colaborarea cu unitati medicale de stat si private din tara, Biserica a creat unitati medicale proprii, intre care se disting :Spitalul Providenta din Iasi, Centrul Socio-Medical al Fundatiei Sfantul Spiridon Vechi din Bucuresti, Centrul de ingrijiri paliative Sfantul Ierarh Nectarie – Bucuresti, Centrul de ingrijiri paliative din Cluj-Napoca, Centrul social filantropic epahial medical Sfintii Doctori fara de arginti Cosma si Damian – Galati, Centrul de recuperare neuro-motoric de tip ambulatoriu din Turda, s.a . Peste 710 institutii de servicii sociale si medicale sunt organizate in cadrul unitatilor bisericesti din Patriarhia Romana, din care: 21 de centre medicale, cabinete medicale si stomatologice, cu servicii interne sau de ambulatoriu, 20 camine si centre multifunctionale pentru persoane varsnice, 46 centre de zi pentru persoanele varsnice, 22 servicii sociale de ingrijire a varstnicilor si zeci de cantine sociale. La acestea se adauga alte 150 de institutii medicale si social–filantropice apartinand unor unitati bisericesti in curs de edificare sau de a fi date in folosinta .