Recent, agentiile de presa ne informau ca averile celor mai bogati oameni din lume au crescut in anul 2012 doar cu 241 de miliarde de dolari. De precizat ca respectiva valoare au facut-o doar 100 de bogatasi ai acestei planete. Si cand? Intr-un an de acerba criza economico – financiara. Altfel spus, peste bogatii lumii nu s-a abatut nici macar o adiere, o briza a cumplitei crize economice care bantuie lumea de un darab de vreme. Situatia nu este o premiera, nici pe mapamond, nici la noi. Acum mai bine de un secol, Mihai Eminescu, cu maiestria-i poetica infatisa astfel de situatii in „Imparat si proletar”, subliniind ca „Cei tari se ingradira/ Cu avere si marire in cercul lor de legi”. Iar ingradirea si cercul nu puteau fi in viziunea poetului decat niste redute imaginare pe care cei cu bani multi le ridica in jurul lor spre a fi aparati de orice vitregie a vremurilor. Saracii…
Si ca sa nu facem doar teoria bogatiei si a perenitatii ei, am avut chiar in aceste zile un exemplu din spatiul mioritic. La Balc, nu departe de noi, s-au adunat la sfarsitul saptamanii trecute multi potentati ai acestor ani, care n-au nici un motiv sa se vaite de greutati, asa cum o fac multi oameni ai planetei. Au pus mana de la mana si au pornit un veritabil razboi impotriva necuvantatoarelor numite mistreti, fireste, lipsite de orice aparare. Distractia bogatilor a insemnat moartea a vreo 260 de alte fiinte. Dar, intotdeauna, cum se stie, bogatul nu crede la sarac, dupa cum nici satulul nu este impresionat de cel flamand.