„Peștele-iepure” sperie turiștii din Grecia

În plin sezon estival, când rețelele sociale și publicațiile internaționale abundă de titluri alarmante despre „monștrii” din apele Eladei, specialiștii de la Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” intervin cu o clarificare științifică necesară. Instituția îndeamnă publicul la calm, explicând din perspectivă biologică fenomenul apariției peștelui-iepure (Lagocephalus sceleratus) în Marea Mediterană.

Potrivit biologilor de la Antipa, această specie este originară din regiunea Indo-Pacifică și a pătruns în Marea Mediterană prin Canalul Suez. Din cauza schimbărilor climatice și a intensificării transportului maritim, peștele și-a extins rapid arealul în ultimele decenii, fiind considerat astăzi una dintre cele mai problematice specii invazive din estul Mediteranei, unde afectează ecosistemele locale și activitatea pescarilor.

Denumirea sa populară provine de la cei patru dinți puternici uniți sub forma unei structuri asemănătoare unui cioc, care amintește de incisivii unui iepure. Cu ajutorul acestora, peștele poate sparge cochilii, poate tăia plasele de pescuit și poate provoca răni serioase dacă este manipulat necorespunzător.

Cu toate acestea, specialiștii subliniază că prezența sa în apele Greciei nu ar trebui să declanșeze panică în rândul turiștilor. Incidentele în care oamenii au fost mușcați sunt extrem de rare și apar, de regulă, doar atunci când înotătorii încearcă să atingă, să hrănească sau să captureze exemplarele. Mesajul experților este clar: peștele trebuie privit de la distanță și lăsat în pace, la fel ca orice alt animal sălbatic.

Un aspect vital semnalat de muzeu este că această specie acumulează tetrodotoxină, una dintre cele mai puternice neurotoxine naturale cunoscute, motiv pentru care peștele nu trebuie sub nicio formă consumat. Din acest considerent, legislația europeană interzice strict comercializarea speciilor din această familie pentru consum alimentar.

Postarea muzeului a strâns rapid numeroase reacții în mediul online, reflectând o paletă largă de atitudini, de la neîncredere în alertele media până la umor pur românesc și corecturi de ordin biologic.

O parte semnificativă a internauților a privit știrea ca pe o exagerare menită să sperie publicul. Mulți români abia întorși din insule precum Thassos au susținut în comentarii că apa este perfect sigură și au acuzat mass-media de o campanie anuală agresivă împotriva turismului în Grecia. Aceștia au comparat situația cu prezența periodică a meduzelor pe litoralul românesc, un fenomen anual gestionat normal de salvamari, fără a fi nevoie de alerte globale sau limitări de mobilitate.

Postarea a stârnit și o vie dezbatere taxonomică în secțiunea de comentarii. Unii pasionați de biologie au atras atenția că termenul de „pește-iepure” folosit în presă poate crea confuzii, deoarece specia Lagocephalus sceleratus aparține de fapt familiei Tetraodontidae, adică a peștilor-balon sau puffer fish. În schimb, adevărații pești-iepure fac parte din familia Siganidae. Totuși, denumirea descriptivă a fost păstrată de specialiști pentru a explica structura danturii specifice.

Ca de obicei, secțiunea de comentarii s-a transformat rapid și într-o scenă de ironii la adresa turismului autohton. În timp ce unii utilizatori au glumit spunând că vor pleca în vacanță cu morcovi în bagaj pentru a îmblânzi peștele, alții au redirecționat atenția către stațiunile noastre. Un internaut a atras atenția că la Mamaia a apărut o specie mult mai periculoasă, „peștele jăpcar”, care îți retează portofelul pe principiul de a arde clientul cât e cald. În același ton, un alt comentator a recomandat ironic stațiunea Eforie, unde turiștii se pot bucura în siguranță de nămol sapropelic la pahare de iaurt, feriți de rechini sau alte specii exotice.

În final, mesajul transmis de Muzeul Antipa rămâne unul de responsabilitate. Marea nu este o piscină, ci un ecosistem complex și viu în care oamenii sunt doar oaspeți. Turiștii sunt sfătuiți să respecte fauna marină, să evite atingerea animalelor necunoscute și să se bucure de vacanță cu prudență, fără a cădea pradă alarmismului nefondat.