Spectacolul istoriei – o reusita fara auditoriu

Deschiderea oficiala a Festivalului Roman Zalau – Porolissum nu a starnit interes in randul zalauanilor. Vineri, la ora 17, in fata scenei amplasate in parcarea Primariei erau prezenti cel mult 300 de zalauani, incluzand aici oficialitati, organizatori, echipe de filmare si simpli trecatori. Majoritatea spectatorilor veniti sa vada prezentarea trupelor de reconstituire istorica prezente la festival au fost parintii copiilor care au cantat sau dansat in stil roman in dupa masa zilei de vineri. In fata unui public extrem de restrans, primarul Radu Capilnasiu a deschis oficial Festivalul. „Ducem si in acest an traditia mai departe, astfel ca venim in fata dumneavoastra cu un program variat, elaborat de echipa Festivalului care timp de doua editii va beneficia de finantare europeana. Avem aceasta posibilitate ca urmare a declararii ca si castigator a acestui proiect – Festivalul Roman Zalau – Porolissum, un instrument de promovare al siturilor arheologice locale. Ne dorim sa va oferim un eveniment altfel, cultural, care sa ne vorbeasca de istorie, de trecut, de promovare turistica si de prezent. Vom avea momente de reconstituire a unor activitati din perioada Imperiului Roman, de la demonstratii de lupta si scoli de gladiatori, pana la demonstratii culinare si daca toate acestea nu sunt suficiente va puteti casatori in stil roman. Inaintea fiecarei editii ne stabilim un element principal, ca alaturi de celelalte evenimente din program sa contribuie la spectacolul dorit. In acest an avem o provocare, este pentru dumneavoastra, de a implica un numar cat mai mare de participanti in activitatile propuse. Imbracati intr-un simplu vestmant roman va veti transforma dintr-un spectator pasiv intr-un locuitor al vechiului Imperiu. Ave voua, invitati, concitadini, turisti”, a fost mesajul transmis de primarul municipiului Zalau, Radu Capilnasiu.
Parada oficialitatilor
Punctul de atractiei al zilei de vineri l-a reprezentat parada Festivalului, care s-a desfasurat pe traseul Primarie – Perla. Dupa cum spunea si primarul Capilnasiu, provocarea editiei din acest an a fost implicarea unui numar cat mai mare de zalauani, imbracati in stil roman, la activitatile propuse de organizatori. Din pacate, cetatenii din municipiu nu au raspuns la aceasta provocare, probabil si din cauza temperaturilor destul de scazute. La parada au participat trupele de reconstituire istorica invitate la Festival, conducerea Primariei Zalau, consilierii locali si alte oficialitati.

Nunta romana cu zei si descantece
Nu la fel de spectaculoasa ca anul trecut, cand doi miri reali au avut parte de o nunta in stil roman, ceremonia de nunta romana din acest an desfasurata in „tabara romana” din gradina Colegiului National „Silvania” a impresionat publicul prin costume si ritual. Organizatorii au incercat sa reconstituie o nunta traditionala romana in care mirii nu sunt cununati de preoti si nu poarta verighete.
„Mirii” de sambata, Reea Claudia si Iulius Menius, au fost insotiti la „altar” de nimfele Daciei. Emotionati, cei doi au raspuns cu sinceritate „Da” in fata „zeilor”, cununia lor a fost „binecuvantata” de Providenta si Fortuna, iar casatoria lor va fi protejata de Jupiter. Verighetele au fost inlocuite de un snur care, in conceptia romana, semnifica legatura de dragoste „blanda ca matasea” si increderea dintre miri, „tare ca fierul”.
Dupa ce si-au dat consimtamantul pentru casatorie, nimfele Daciei au dansat si au intonat descantece in jurul celor doi tineri casatoriti, completand astfel ritualul de nunta. Nunta romana s-a incheiat in aplauzele publicului care a ramas cu o invatatura: nunta la romani nu era atat de costisitoare precum cea din zilele noastre.
Lectie de istorie in „tabara militara”
De departe, deliciul publicului care a participat la Festivalul Roman au reprezentat bataliile dintre taberele romane si cele dacice. Sambata, campul de lupta al dacilor si al romanilor a fost gradina CNS, unde organizatorii au reconstituit taberele celor doua popoare, iar duminica bataliile s-au dat la Porolissum. Strategii de lupta si de aparare, tehnici de lupta, precum si armele folosite de stramosi au fost prezentate intr-o adevarata lectie de istorie. Gruppo Storico Romano din Roma – luptatori aflati pentru prima data la Zalau, Savaria Legio VX Appolinaris din Ungaria, Virtus Antiqua din Cluj Napoca, Cohors III Campestris Civium Romanorum Milliaria si Lupii Daciei din Zalau, Terra Dacica Aeterna din Cluj Napoca si Asociatia Cascadorilor din Transilvania s-au luptat unii impotriva celorlati si „au cucerit” nu doar urbea de sub Meses, dar si elevii prezenti care au spus ca dupa aceasta lectie vor privi cu alti ochi istoria. Copiii au fost extrem de uimiti sa afle atatea lucruri care, citind cartea de istorie, fie nu le-au gasit, fie nu i-au captivat. Insa, razboinicii care au luat cu asalt Zalaul i-au impresionat prin vitejie si istetime.
Parada „militara” a starnit ropote de aplauze, iar „teatrul de lupta” a rasunat de tobe si urletele luptatorilor care au reusit sa transforme file de istorie intr-un adevarat spectacol.
Folk si rock printre romani
Concertele organizate de Primarie vineri si sambata au facut parte, neoficial, din cadrul Festivalului Roman. Chiar daca afisele aratau ca e vorba de un Festival Folk, completat cu concerte rock, serile de spectacole au facut parte din programul menit sa atraga publicul la Festivalul Roman. Vineri am avut parte de o seara de folk, cu talente salajene. Chiar daca scena din spatele Primariei a fost ofertanta pentru tinerii salajeni care iubesc muzica folk si o canta, publicul nu s-a inghesuit la spectacol. Prieteni, cunoscuti sau iubitori de muzica folk, din pacate putini, au aplaudat si au cantat alaturi de cei care au urcat pe scena cu o chitara in brate si au aratat ca spiritul muzicii folk supravie-tuieste la Zalau. Iulia Gusatu, Paula Tarau, Patricia Labou, Loredana si Florin Galis, Petru Gliguta, Iulia Costrut si Timea Szigyarto au fost vedetele folk care au facut sa rasune Zalaul sub vibratiile unor hit-uri celebre.
Sambata seara, pe scena din spatele Primariei au urcat vedetele. Seara a fost deschisa de trupa oradeana Ad-Hoc, din care face parte si zalauanul Sergiu Boldor (vioara). Tinerii artisti au reusit sa aduca pe scena farmecul muzicii vechi si sa-i faca pe spectatori sa danseze pe ritmurile muzicii irlandeze. Un spectacol special sustinut de Ad-Hoc, care a incalzit publicul si i-a pregatit pe spectatori pentru {andarica si pentru Bosquito.
Obiceiuri de pe vremuri – fara mici, bere sau manele
Tarabele si atelierele mestesugarilor, luptele cu gladiatori, legiunile de soldati romani sau dacii care se plimbau de ici, colo prin multime au readus la viata vremurile de altadata, in gradina Colegiului National Silvania. Costumele actorilor copiau si ele, in cel mai mic detaliu, portul dacilor si al romanilor
Spectatorii au putut vedea, cu ochii lor, cum confectionau romanii caramizi, opaite sau armuri si scuturi de lupta si au putut gusta din specialitatile culinare ale acestora.
La atelierul lui Lucretius Aquilla, de exemplu, se confectionau de zor caramizi si opaite. Fiecare piesa avea inscriptionata numele mesterului, care-si asuma astfel raspunderea pentru calitatea muncii sale. Am vrut sa cumparam ceva, dar ne-a fost greu sa ne targuim. „E o problema cu banii dumneavoastra ciudati, din plastic”, ne-a spus insusi Lucretius Aquilla. Din acest motiv, cele mai multe produse s-au dat gratis celor prezenti sau s-a facut troc.
La mica distanta de atelier, ne fac cu ochiul niste mancaruri traditionale, preferate de daci si romani: lipii cu branza sau cu condimente, grau cu lapte si miere, gogosi cu miere si susan. Clienti insa nu prea au fost, marturiseste cea care le-a pregatit.
Cativa metri mai incolo, e un atelier unde se confectioneaza scuturi si armuri. Sunt frumos lucrate si bine expuse, dar sunt putini cei care vin sa le admire.
La atelierul de langa, doua femei dace impleteau snururi si confectionau podoabe. „Foarte putini clienti. Nu e publicul pentru asa ceva. Se cauta mici, bere si manele”, ne spune una dintre femei.
Si avea dreptate. Numarul celor prezenti a fost foarte redus. In gradina Colegiului National Silvania, sambata dupa amiaza erau mai putin de doua sute de spectatori. Numarul actorilor era aproape egal cu cel al privitorilor. Cei prezenti au fost incantati de ce au vazut, dar au constatat si ei ca zalauanii care gusta astfel de evenimente sunt putini, comparativ cu miile de oameni care se inghesuie in centru de zilele orasului. „Diferenta o fac micii, berea si formatiile”, ne spune o mamica venita cu copilul in gradina CNS. „Sunt minunate manifestarile, foarte inteligente pentru cine le intelege”, e de parere un barbat trecut de prima tinerete. Cat priveste prezenta redusa, „nu cred ca sunt putini din cauza vremii, probabil din cauza faptului ca nu stiu ca se desfasoara aici”, crede acesta. Un alt spectator spune ca de vina pentru numarul mic de participanti e proasta promovare. „Sunt grozave activitatile. Probabil ca publicitatea a fost mai slabuta.”, marturiseste barbatul. Daca erau concerte, mici si bere, „era o altfel de lume, fata de asta”, crede interlocutorul nostru. Iar aceasta „altfel de lume” e mai numeroasa, considera unul dintre cei care a fost suficient de curios sa iasa din casa pentru a lua parte si la un eveniment cu tenta culturala, nu de balci.
Au fost concerte. Dar nu s-a cantat „la mare, la soare”. Au fost concerte de muzica folk, pop si rock. Probabil din aceasta cauza spectatorii au fost putini. Nici macar Ovidiu Lipan {andarica nu s-a bucurat de prea multa audienta, in ciuda talentului si a notorietatii sale.

Post Views: 76