Dinte, pauză, lipsă, gaură. România, campioană la măsele stricate
Colegiul Medicilor Stomatologi din România (CMSR) solicită Comisiilor de Sănătate din Parlament majorarea urgentă a finanțării asistenței stomatologice din Bugetul de Stat și din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS), cu accent pe prevenție.
Într-un memoriu adresat Parlamentului, CMSR avertizează că România se află printre statele europene cu cele mai grave probleme de sănătate orală și cu unul dintre cele mai scăzute niveluri de acces la servicii stomatologice.
Datele citate în document arată o situație alarmantă. Potrivit profilului de țară realizat de Organizația Mondială a Sănătății, aproape jumătate dintre copiii români cu vârste între 1 și 9 ani (48,2%) au carii netratate, iar peste 41% din populația de peste 5 ani suferă de carii în dentiția permanentă. Aproape 18% dintre persoanele de peste 15 ani au boală parodontală severă, iar 12,4% dintre adulții peste 20 de ani sunt complet edentați.
Indicele DMFT (dinți cariați, lipsă sau obturați) la copiii de 12 ani este de 2,4 în România, de aproape cinci ori mai mare decât în Germania (0,5) și peste ținta recomandată de OMS, care este sub 1.
În plus, românii ajung foarte rar la dentist. Media este de doar 0,3 consultații pe an de persoană, comparativ cu 1,2 în Uniunea Europeană și peste 3 în state precum Țările de Jos. Din cauza costurilor, 16,2% dintre români care aveau nevoie de tratament dentar nu au beneficiat de îngrijiri, una dintre cele mai ridicate rate din UE.
Subfinanțare cronică a stomatologiei
CMSR atrage atenția că asistența stomatologică a fost subfinanțată constant în ultimii 25 de ani. Dacă în 1999 stomatologia primea 2,12% din bugetul FNUASS, în 2024 ponderea a scăzut la doar 0,64%. În același timp, costurile tratamentelor au crescut, iar ponderea plăților directe suportate de pacienți rămâne ridicată.
Paradoxal, România cheltuie aproximativ 19 dolari pe cap de locuitor pentru îngrijiri dentare, în timp ce pierderile de productivitate generate de bolile orale sunt estimate la peste 1,1 miliarde de dolari anual.
Medicii stomatologi susțin că modelul actual este centrat pe urgențe și extracții, nu pe prevenție și tratament timpuriu, ceea ce duce la costuri mai mari pe termen lung și la agravarea problemelor de sănătate.
În acest context, CMSR propune elaborarea și finanțarea unui Plan național de prevenție–curativă în sănătate oro-dentară, aliniat strategiilor OMS și recomandărilor europene. Planul ar urmări reducerea semnificativă a cariilor la copii, apropierea de media UE în privința accesului la servicii și creșterea numărului de consultații preventive.
Printre măsurile propuse se numără programe de screening în școli și grădinițe, decontarea extinsă a serviciilor preventive precum sigilări și fluorizări, integrarea sănătății orale în medicina primară, campanii naționale de educație și un sistem clar de monitorizare a indicatorilor epidemiologici.
Reprezentanții Colegiului afirmă că majorarea finanțării stomatologiei și regândirea pachetului de servicii decontate de CNAS nu mai reprezintă o simplă opțiune de politică publică, ci o necesitate strategică pentru reducerea decalajului față de Uniunea Europeană și pentru protejarea sănătății copiilor și a grupurilor vulnerabile.
„Nu putem discuta despre îmbunătățirea stării de sănătate a românilor fără a lua în calcul și sănătatea orală”, se arată în documentul semnat de președintele CMSR, dr. Florin Dan Cezar Lăzărescu.
Memoriul medicilor stomatologi vine în contextul elaborării viitoarei Strategii naționale de prevenție în sănătate.
Ministerul Sănătății a confirmat, în răspunsul oficial, că datele prezentate de CMSR sunt relevante pentru fundamentarea capitolului dedicat sănătății orale în cadrul Strategiei, contribuind la identificarea unor „direcții de intervenție necesare pentru reducerea incidenței cariilor la copii, creșterea accesului la servicii preventive, diminuarea inegalităților teritoriale și socio-economice și consolidarea rolului medicinei primare în promovarea sănătății orale.”
