„Prețul cel mai mic” riscă să ne coste blocarea investițiilor
Piața construcțiilor din România se află într-un moment critic, marcat de o competiție extrem de agresivă în cadrul licitațiilor publice și de o scădere vizibilă a numărului de proiecte noi. Declarațiile au fost făcute pentru arenaconstruct.ro de Vlad Mureșan, Prim Vicepreședinte al Patronatului Societăților din Construcții – Filiala Transilvania.
Potrivit acestuia, de la începutul anului se constată o participare masivă la procedurile de achiziții publice, cu 10 până la 20 de companii înscrise la o singură licitație. Concurența acerbă a dus la o situație îngrijorătoare, în care contractele de execuție sunt atribuite la aproximativ 50% din valoarea estimată.
„Rezultatul este îngrijorător: atribuirea contractelor de execuție la aproximativ 50% din valoarea estimată”, avertizează Vlad Mureșan.
Anul 2025 a adus presiuni suplimentare asupra sectorului. Eliminarea facilităților fiscale, creșterea taxelor și impozitelor, precum și blocarea sau întârzierea finanțărilor pentru numeroase proiecte publice, inclusiv prin programele Anghel Saligny, PNRR sau CNI, au afectat puternic activitatea companiilor de construcții.
În acest context, acceptarea unor lucrări la jumătate din valoarea estimată devine, în opinia reprezentanților din domeniu, nesustenabilă. „Executarea lucrărilor la un asemenea nivel de preț este nesustenabilă și incompatibilă cu respectarea cerințelor tehnice, de calitate și de durabilitate prevăzute în documentațiile de atribuire”, subliniază Vlad Mureșan.
Acesta explică faptul că o asemenea diferență între valoarea estimată și cea contractată poate avea doar două cauze: fie estimarea inițială a fost făcută greșit, ceea ce indică o planificare defectuoasă, fie oferta câștigătoare nu a fost evaluată corect din punct de vedere tehnic și financiar. În ambele situații, responsabilitatea aparține autorităților contractante.
Efectele se văd în primul rând în calitatea lucrărilor. Presiunea financiară îi determină pe constructori să reducă costurile prin materiale mai ieftine, soluții tehnice improprii și diminuarea controlului calității. În timp, aceste compromisuri afectează durabilitatea investițiilor publice și generează cheltuieli suplimentare pentru reparații sau refaceri.
În plus, se ajunge la situații în care fondurile alocate, inclusiv cele europene, nu sunt utilizate integral. O parte din bani rămâne neabsorbită, fără beneficii reale pentru stat sau pentru economie. Nu se creează valoare adăugată, nu se generează profit și nu se colectează venituri fiscale proporționale.
Contracte subevaluate, cu risc major de reziliere
Reprezentanții constructorilor consideră că departamentele de achiziții publice au un rol esențial în această perioadă și că este nevoie de o schimbare de abordare. „Solicit autorităților contractante să renunțe la criteriul exclusiv al prețului cel mai mic și la impunerea unor condiții maximale tratate ca standarde obligatorii”, spune Vlad Mureșan pentru sursa citată.
El subliniază că evaluarea ofertelor trebuie să țină cont de sustenabilitate și de capacitatea reală de execuție. Legislația actuală permite flexibilitate în stabilirea garanției de bună execuție, care nu poate depăși 10% din valoarea contractului, fără TVA, acesta fiind un plafon maxim, nu o obligație automată. De asemenea, cerințele privind experiența similară sau cifra de afaceri ar trebui adaptate proporțional la complexitatea și riscurile fiecărui contract.
Într-un context în care finanțările sunt limitate, iar multe proiecte sunt deja blocate, impunerea unor condiții excesive generează contestații, litigii și întârzieri majore. În același timp, crește dependența de asocieri artificiale cu firme din afara României, ceea ce poate pune în pericol implementarea proiectelor strategice.
„Nu putem construi durabil dacă atribuim lucrări publice la jumătate din valoarea lor reală. Pierdem bani, calitate și încredere. Slăbim firmele de construcții cu capital românesc, angrenându-le în contracte subevaluate și cu risc major de reziliere și de pierdere a finanțării. Este momentul să trecem de la prețul cel mai mic la valoarea cea mai bună pentru interesul public”, concluzionează Vlad Mureșan.
Federația Patronatelor Societăților din Construcții este constituită din opt organizații patronale: Patronatul Societăților din Construcții (PSC), Patronatul Producătorilor de Tâmplărie Termoizolantă (PPTT), Uniunea Naţională a Restauratorilor de Monumente Istorice (UNRMI), Asociația Română a Distribuitorilor de Metale (ARDIMET) , Patronatul Drumarilor din România (PDR), Patronatul Proiectanților în Construcții (PPC), Asociația Română a Apei (ARA), Asociația Producătorilor de Energie Electrică (HENRO).
