Salajul se lauda cu locurile sale incarcate de istorie, insa multe dintre monumentele din judet sunt lasate in paragina. Intentionat sau nu, amintirea a ceea ce a fost in trecut este ingropata in nepasare si chiar rea-vointa. Este cazul monumentului de la Guruslau, a castelului Bay din Treznea si a ingerasilor care decoreaza fantana arteziana din centrul Zalaului.
Ingerasii schiloditi din Zalau
Cu totii stim fantana arteziana din centrul orasului, cea strajuita de ingerasi micuti si dragalasi. Candva, aceasta fantana respecta toate normele unor fantani decorate dupa tipicul burgurilor austriece, unde arta era folosita in lucrarile de utilitati publice. Iar constructorii aveau si umor, ingerasii erau conectati la reteaua de apa si dadeau impresia ca fac pipi. Astazi, la fantana din Zalau mai vedem patru ingerasi mutilati, intorsi intr-o parte, intr-o pozitie nefireasca. Daca ne uitam mai bine, se vede ca una dintre maini a fost rupta si lipita in alta pozitie, pentru a se putea aplica o stropitoare prin care sa curga apa. Iar acest lucru se poate observa mai bine la doi dintre ingerasi, pentru ca tocmai mana vinovata lipseste cu desavarsire, in vreme ce la ceilalti doi le lipseste teava de la stropitoare. Falsa pudoare a regimului comunist local, de dinainte de 1989, au produs mutilarea statuetelor ce faceau tot farmecul artezienei din Zalau. Acum, apa curge printr-o teava obisnuita, in vreme ce ingerasii, patru ramasi, privesc stupefiati in cele patru puncte cardinale. Banuim ca nu le place nici poleiala ieftina cu care au fost dati – vopsea argintie, care se foloseste la spoit cuptoarele de tabla. Astfel ca fantana arteziana din centrul Zalaului si-a pierdut si farmecul burghez, dar nici arteziana nu mai e, pentru ca s-a transformat intr-o simpla cismea de unde zalauanii isi umple cu apa bidoanele de plastic. Nu stim foarte multe despre fantana cu ingerasi din centrul orasului. Nu este monument de patrimoniu, insa Doina Cocis, sefa Directiei de Cultura, spune ca face parte din ansamblul urban al pietei Iuliu Maniu, care este zona protejata. Pe de alta parte, Elena Musca, fostul director al Muzeului Judetean de Istorie si Arta Zalau ne spune ca fantana a fost amplasata in centrul Zalaului in anul 1855. „Forarile pentru a se ajunge la apa freatica, precum si cheltuielile cu lucrarile de imprejmuire a locului, cu o constructie de tip havuz, din ciment, si de amplasare a ingerasilor, au fost suportate din contributiile membrilor breslei tabacarilor”, ne spune Elena Musca.
Ura contra stapanilor Bay se rasfrange asupra castelului din Treznea
Comuna Treznea este locatia pentru una dintre cele mai frumoase conace din Salaj – cel al familiei Bay. Construit pe la mijlocul secolului al XIX-lea, are in componenta doua corpuri principale, legate intre ele de o reproducere a “puntii suspinelorI din Venetia, unica in Romania, dar care sunt astazi departe de ceea ce ar trebui sa fie. Castelul are o structura si o forma legata strans de genealogia familiei Bay, care a locuit in el. Potrivit datelor postate pe wikipedia, desi atat batranul Bay Ferenc, cat si sotia acestuia, proveneau din familii nobiliare, Ferenc era cu o treapta mai sus in ierarhie, fapt pentru care corpul de cladire rezervat lui era mai mare, fiind al adevaratului nobil. Mai mult decat atat, cel rezervat sotiei nu este doar mai mic, ci a fost legat de cel al sotului printr-o “punte a suspinelorI ce simbolizeaza innobilarea prin casatorie a partii feminine a familiei. Insa, atrocitatile istoriei si-a pus amprenta asupra cladirii. Aici, la Treznea, familia Bay este tinta urii locuitorilor care au supravietuit masacrului din 1940, cand trupele horthyste au omorat femei, copii, barbati doar pentru ca erau romani si pentru ca groful Bay a fost ofensat de catre acestia. Dupa 1989, conacul familiei Bay a fost lasat in paragina, fara sa se mai faca reparatii de niciun fel. Ba mai mult, acoperisul cladirii a disparut brusc, intr-o zi, si nimeni nu stie nimic despre ce s-a intamplat. Ne-am interesat de soarta castelului Bay la Directia de Cultura din Salaj, iar directorul Doina Cocis ne-a spus ca se incearca gasirea unor solutii de finantare pentru reabilitarea acestuia. „Primaria din Treznea ne-a solicitat pentru a treia oara sa-l declasam, dar nu o vom face. Vom incerca prin ONG-uri, persoane fizice, sa facem un proiect de reabilitare, pentru ca autoritatile locale nu se implica deloc”, a precizat Doina Cocis.
Desi au trecut 72 de ani de la momentul tragediei de la Treznea, amintirea grofului Bay inca starneste ura. Iar de suferit, sufera cladirea care i-a fost resedinta. „Probabil se asteapta sa cada singura, daca nu pot s-o demoleze”, spune Doina Cocis.

Szeretlek, Mihai Viteazul
Nu ne-am putut rabda sa nu dam o fuga si pana la Guruslau, unde avem un monument ridicat in cinstea victoriei lui Mihai Viteazul, care a batut armata ungureasca tocmai pe acest deal. In urma cu 20 de ani, pe dealul de la Guruslau era scris, cu puieti din pin, „Mihai Viteazul – 1601”. Azi nu se mai poate citi nimic in hatisurile de rugi si tufe salbaticite. Sus, in varful dealului, monumentul dedicat victoriei lui Mihai Viteazul iti provoaca furia. Singurii vizitatori pe care i-am intalnit au fost 10 capre care se adaposteau de caldura soarelui. Basoreliefurile de pe monument se pot vedea cu greu, iar scrisul este aproape imposibil de citit. In schimb, autori necunoscuti si-au lasat creatiile peste tot. Chiar sub semnatura marelui Mihai Viteazul, fanii voievodului au scris in dulcea limba maghiara „szeretlek”. Altii, mai patimasi, s-au apucat sa razuiasca ceea ce banuim ca scria odata „pamant romanesc”, dar si numele fostului presedinte comunist, Ceausescu. Dupa mari eforturi, am reusit sa descifram ceea ce sculptorul Victor Gaga a vrut sa lase posteritatii: „Guruslau. Aici, la 3 august 1601, ostile conduse de marele voievod Mihai Viteazul au cucerit o stralucita victorie in lupta pentru apararea (n.r. – cuvinte lipsa) unitatii tarilor romanilor pentru libertate si neatarnare”. Iar dedesubt, am deslusit la fel de greu: „Inaugurat in prezenta tovarasului Nicolae (n.r. Ceausescu), secretar general al Partidului Comunist Roman, presedinte al Republicii Socialiste Romania. Octombrie 1976”. Trecand peste inscrierea in piatra a faptului ca voievodul „a cucerit o stralucita victorie”, pe care o punem pe seama emotiei autorului textului in fata momentului, remarcam ca cineva s-a chinuit sa eradicheze de pe monument numele de Ceausescu, insa n-a avut nimic impotriva Partidului Comunist si nici a Republicii Socialiste. Monumentul a fost inaugurat in luna octombrie 1976, in prezenta artistului Victor Gaga, iar la inaugurare a participat si Ceausescu. Prezenta la inaugurare, Elena Musca isi aminteste ca dealul de la Guruslau era plin de lume. Nu doar cei adusi de cadrele de partid, din scoli si din fabrici, au fost acolo, ci au venit din toate partile Salajului, fie pentru momentul emotionant, fie sa-l vada „pe cel mai iubit fiu al poporului”. „Aveam 26 de ani atunci si-mi amintesc ca era o zi de octombrie frumoasa, nu ploua si nici nu batea vantul prea tare. Nicolae Ceausescu a venit cu elicopterul, a aterizat pe platoul aflat la vest de monument, inspre Borla. Nu a stat mult, a vazut monumentul, apoi a urcat in elicopter si a plecat”, povesteste Elena Musca. Fostul director al Muzeului isi mai aminteste ca baza monumentului era acoperita cu panza, iar dezvelirea a facut-o regretatul Alexandru V. Matei. „Pentru Zalau, a fost un moment emotionant”, spune Elena Musca. Se pare insa ca emotia nu a durat prea mult, pentru ca astazi starea jalnica a monumentului dovedeste mai degraba ignoranta si lipsa de pretuire a istoriei proprii.

Post Views: 74