Tabăra de la Voivodeni: ”O săptămână în satul bunicilor”, locul unde WI-FI-ul este slab, dar conexiunea puternică!

”Aici ne este locul, aici ne este glia/Aicea rădăcina, aici copilăria…”

Ziua bună, dragi cititori!

Așa începe emoționantul imn care a deschis tabăra de copii din satul Voivodeni, o activitate inedită și impresionantă desfășurată în perioada 21-27 iulie.

Aflată la prima inițiativă de acest gen, tabăra a fost organizată de membrii Asociației ”Urmașii Voievodului”, un grup de oameni pasionați, inimoși, dornici să reînvie valorile trecutului și să revitalizeze universul rural, conturând astfel spiritul de apartenență la această comunitate. Timp de o săptămână, copiii din mediul urban au avut oportunitatea deosebită de a se reconecta cu rădăcinile lor, cu frumusețea unei lumi autentice și cu farmecul captivant al trecutului, călătorind pe urme străbune într-o lume de poveste.

Tinerilor participanți li s-au oferit: ateliere de confecționare a unor jucării din materiale naturale sau reciclate, ateliere culinare tradiționale și de meșteșuguri, ateliere de iconografie și pictură, jocuri de orientare în natură cu indicii legate de tradiții locale. Au participat de asemenea la activități distractive specifice satului din trecut, au vizitat gospodării, au aplaudat iscusința unor bunici gospodine, au plantat pomi și au învățat să-i îngrijească cu strădanie și consecvență și au fost în drumetii pe traseele turistice marcate în pădurile din imprejurimile satului.

Copiii au fost pelerini pentru o zi la Mănăstirea Voivodeni, unde au învățat pricesne și rugăciuni și au primit sfaturi cu privire la suflet. Au avut ocazia de a petrece un timp de poveste cu bunicile din sat care le-au transmis curajul de viață și i-au cucerit cu istorisiri palpitante și eroice din vremea tinereților lor.

”Copiii au venit acasă la bunici și au descoperit mai mult decât tradiții – au descoperit rădăcini, emoție, rost. Tabăra nu a fost doar o activitate, ci o trăire care a pus sufletul la locul lui”, a concluzionat cu vocea vibrantă Aurora Boca, una dintre organizatorii principali ai taberei.

Pentru că ”satul cu trei biserici”, cum a fost el denumit, are o dimensiune spirituală inegalabilă, trăind legătura profundă dintre Christos și om, dintre efemer și permanență. Tabăra s-a încheiat duminică, la biserica din sat, într-o profundă și înălțătoare rugăciune. Aici copiii au participat la Sfânta Liturghie și au susținut un moment artistic, cuprinși de emoție și dor anticipat.

Dragilor, preț de câteva zile, satul Voivodeni a trăit o atmosferă de sărbătoare, așa precum i se cade oricărui sat, pentru că asta-i este menirea: să încununeze creația, omul, natura, munca, firescul- aspecte care s-au pierdut mult în mediul urban și-n conținutul noilor vremuri.

Chiotul și cântecele copiilor au umplut ulițele, curțile bunicilor au devenit spații radiante, dealurile au fost împânzite de exploratori mici și curioși, iar natura idilică a șoptit povești vechi celor mai subtili dintre ascultători. Părea că trecutul și prezentul se împreună și dansează…Timpul s-a scurs altfel, mai încet, mai viu, mai colorat. S-au împletit prietenii luminoase și adânci…

În această tabără, toți au fost bunici și nepoți unii pentru alții – o dimensiune extrem de personală și proprie comunității rurale: bunica Maria, bunica Anica, bunicul Mircea…Pancovele și pâinea proaspăt coaptă în cuptorul de lut au călătorit familiar, de la un vecin la altul. Am înțeles, din nou, că satul este diferit de oraș pentru că țăranii formează o comunitate de natură organică, în timp ce societatea orașului este de natură construită. Omul cetății moderne a devenit tot mai mult o ființă artificială, pentru că tot ceea ce și-a adăugat nefiresc l-a scos din făgașul destinului său propriu, de om și l-a făcut să-și uite identitatea și sensul.

Cocoțată pe coama unui deal, într-o seară târzie pe când natura se odihnea, am stat să ascult pulsul acestei lumi, mult apuse, dar cu tot mai promițătoare străfulgerări de lumină. Satul meu, ”cuib de dor”, satul meu, ”gură de rai”…locul unde am învățat cele mai importante definiții ale vieții de la bunici cu ”păr de argint și inimă de aur”…

Mulțumim Asociației ”Urmașii Voievodului” pentru inima pe care au pus-o în acest proiect, pentru starea de spirit creată, pentru elogiul adus satului românesc și pentru lupta pe care o poartă în vederea conservării valorilor autentice.

Cu adevărat ”veșnicia s-a născut la sat”, așa cum remarca marele poet, Lucian Blaga.

Vă invit să fim și noi mesageri ai acestor valori și, pe cât putem, să aducem în urbea noastră măcar un strop din aceste trăiri valoroase ale lumii rurale.