Învăţământul simultan, un “rău” necesar pentru peste 2.500 de elevi din Sălaj
Considerat “Cenuşăreasa” sistemului de învăţământ din România, învăţământul simultan rămâne o realitate şi o necesitate a vremurilor actuale, chiar dacă s-a încercat limitarea lui prin diferite metode, printre care introducerea de cât mai multe microbuze şcolare, cu care elevii să ajungă la şcoli unde să înveţe în clase de sine stătătoare.
Cu toate acestea, peste 2.500 de elevi din învăţământul primar şi gimnazial din Sălaj din totalul de circa 20.000 de elevi vor merge la şcoală, în viitorul anul şcolar, în sistemul de învăţământ simultan.
Potrivit reglementărilor Ministerului Educaţiei, în unităţile administrativ-teritoriale izolate geografic sau lingvistic ori în unităţile administrativ-teritoriale în care efectivele de elevi corespunzătoare unui anumit nivel de clasă din învăţământul primar sau gimnazial sunt mai mici decât efectivele minime prevăzute de lege şi nu există posibilitatea asigurării transportului şcolar, se organizează clase în regim simultan, însă doar în învăţământul primar şi în cel gimnazial.
Conform datelor centralizate de Inspectoratul Şcolar Judeţean (ISJ) Sălaj, în anul 2025-2026, la învăţământul primar, din totalul de 598 clase, cu 11.239 elevi, sunt propuse în regim simultan 138 clase, cu 1.891 elevi, iar la ciclul gimnazial, din totalul de 454 clase, cu 8.380 elevi, propuse în regim simultan 55 clase cu 646 elevi. În total, anul şcolar viitor, din 19.619 elevi, 2.537 de elevi (13%), din 193 de clase, vor fi incluşi în învăţământul simultan.
Toate aceste clase sunt în mediul rural, cu excepţia a două clase cu 12 elevi în învăţământul primar şi o clasă cu cinci elevi în cel gimnazial, care sunt la Liceul Tehnologic „Octavian Goga” Jibou.
„Indiferent de numărul de elevi, este obligatoriu să existe şcoală într-o unitate administrativ teritorială – o comună. Acolo unde nu se poate cu clase independente, adică nu există minim 10 elevi pe nivel de clasă, suntem obligaţi să recurgem la învăţământul simultan, cu mai multe nivele de clasă împreună. Învăţământul nu este ceva nou. El există încă din perioada comunistă. Pentru cadrele didactice implicate, necesită nişte abilităţi mai deosebite. Nu e simplu. De multe ori, lecţia se predă în aşa fel încât să capteze atenţia şi a celorlalţi, de la alte ninele de clasă. De exemplu, poţi să consolidezi cunoştinţele celor de clasa a II-a, prin ce se predă la clasa I”, a precizat inspectorul general şcolar, Gheorghe Bancea.
Carmen Temeş a lucrat, ca învăţătoare, mai mulţi ani, în sistemul de învăţământ simultan, la şcoala din localitatea Lemniu, comuna Letca, şi consideră că acest tip de predare este unul foarte solicitant pentru cadrul didactic şi, deşi este văzut ca unul mai puţin recomandat pentru elevi, poate avea şi avantaje.
„Învăţământul simultan este folosit în special în mediul rural. E o muncă foarte, foarte solicitantă şi necesită o formă de pregătire mult mai avansată şi mai specializată din partea cadrelor didactice. Pentru elevi, ca avantaje, pot menţiona faptul că ei fac mai mult muncă independentă, ceea ce ajută la o capacitate mai bună de organizare şi îi face mai responsabili. De asemenea, socializează cu cei mari, care pot fi un model pentru ei”, susţine Carmen Temeş.
Potrivit acesteia, există şi unele neajunsuri ale acestui sistem pentru elevi. Printre ele se numără timpul foarte limitat de predare, iar cei care au dificultăţi de învăţăre riscă să rămână în urmă. De asemenea, este foarte dificil de evaluat individual elevii.
„Pentru dascăl, este o muncă grea, dificilă, dar şi cu satisfacţii. Este solicitant şi necesită multă experienţă, planificare foarte bună şi să ştii foarte bine să gestionezi timpul şi conţinutul. Toate acestea duc la o oboseală crescută pentru cadrul didactic. Însă, sunt conştientă că este unica șansă de a face ceva, mai ales pentru copiii din medii defavorizate”, subliniază învăţătoarea.
Printre satisfacţiile pe care le-a avut de-a lungul carierei, Carmen Temeş îi menţionează pe cei doi elevi ai ei care ajuns, la rândul lor, învăţători.
Unul este chiar fiul ei, care a ajuns să-i ia locul la şcoala din Lemniu, iar al doilea o fostă elevă ce este, actualmente, învăţătoare în judeţul Cluj.
