Dragi cititori, trăim astăzi o euforie a influencerilor, dar majoritatea acestor influenceri ne schimbă radical modul nostru de a gândi și ne îndepărtează de adevăratele valori morale. Avem atâta nevoie de oameni care să ofere noilor generații o busolă morală și, pentru că astfel de repere nu se mai găsesc pe rețelele sociale, este fundamental să ne întoarcem la istorie și memorie, la acele modele care au trecut testul timpului.

Calendarul ortodox, greco-catolic și romano-catolic îl așază astăzi în lumina reflectoarelor pe sfântul Grigore de Nyssa, filosof creștin și Părinte al Bisericii, fratele sfântului Vasile cel Mare.

Grigore de Nyssa a fost teologul cel mai erudit al secolului IV, care, în rezolvarea problemelor de filozofie și teologie a căutat mereu ca răspunsurile să fie în armonie cu credința și cu cerințele rațiunii umane. El a fost episcop, profesor de retorică, soț și ascet. A scris nenumărate tratate despre desăvârșirea creștinească, subliniind necesitatea de a-L găsi pe Dumnezeu în noi înșine și nu în risipirea lumii materiale, pentru că numai sufletul poate reproduce arhetipul divin.

Supranumit și ”columnă a dreptei credințe”, Grigore de Nyssa avea drept scop în scrierile sale acela de a îndruma sufletul către perfecționarea morală, perfecțiune care culmina cu faptul de a deveni „prieteni cu Dumnezeu”.

Miile de pagini scrise de el sunt infinite picături de har lăsate posterității pentru luminarea minții și a inimii. Prin viața și opera sa, Grigore de Nyssa a dovedit fără echivoc că ceea ce dă valoare vieții și omului nu este greutatea trupului, ci greutatea înțelepciunii pe care o agonisește.

Sufletul nostru este ca o pânză; virtuţile sunt culorile; Iisus Christos este modelul pe care trebuie să-L pictăm”; ”Definiția fericirii omenești constă în asemănarea noastră cu Dumnezeu”; ”Nu-i disprețuiți pe aceștia care zac întinși, ca și cum datorită acestui fapt nu ar valora nimic. Ia în seamă cine sunt și vei descoperi demnitatea lor: ei fac prezentă pentru noi Persoana Mântuitorului.”; ”Cea mai mare greșeală a vieții noastre constă în aceea că noi nu putem să distingem clar ceea ce e bun de la natură și ceea ce se dă drept astfel printr-o eroare”, ”Sufletul care se unește cu Dumnezeu nu se mai satură de ceea ce gustă”, sunt doar câteva exemple din tezaurul de gânduri pe care Grigore de Nyssa l-a lăsat posterității.

Grigore de Nyssa a murit în anul 395. În România, Biserica ”Domnița Bălașa” din București păstrează fragmente din moaștele sfântului, acestea fiind aduse aici în secolul XIX de către Emanoil-Hagi Moscu, împreună cu Constantin Sturdza și Grigore Brâncoveanu.

Dragilor, în vremuri în care societatea noastră a pierdut valorile morale și lupta pentru o cauză supremă, să căutăm să proiectăm viața noastră pe aceste ecrane ale figurilor morale. Să avem încredere în acest mod de a trăi, este singurul ideal fără iluzii!