Începând de miercuri, 1 ianuarie 2025, 33 de puncte de trecere a frontierei –  rutiere, feroviare, în regim de bac și portuar – odată cu aderarea totală a României la Schengen, conform unui proiect de hotărâre de Guvern. Acesta a fost inițiat și publicat în transparență decizională de Ministerul Afacerilor Interne, având în vedere necesitatea adoptării unor măsuri imediate, pentru aplicarea Deciziei Consiliului Uniunii Europene din data de 12 decembrie 2024 prin care, începând cu data de 1 ianuarie 2025, se elimină controalele asupra persoanelor la frontierele terestre interne dintre Bulgaria, respectiv Ungaria și România.

Proiectul de Hotărâre privind stabilirea măsurilor organizatorice pentru eliminarea obstacolelor din calea traficului la punctele de trecere a frontierelor interne cu Republica Ungaria și Republica Bulgaria include măsurile organizatorice necesare după ce România va adera total la Schengen.

  • La data de 30 decembrie 2023, Consiliul Uniunii Europene a convenit, în unanimitate, asupra aplicării integrale a prevederilor acquis-ului Schengen în Republica Bulgaria și România. De la data de 31 martie 2024, Republica Bulgaria și România sunt state membre Schengen care aplică integral acquisul Schengen, iar controalele asupra persoanelor la frontierele aeriene și maritime interne au fost eliminate.
  • În ceea ce privește frontierele terestre, în data de 12 decembrie 2024 a fost adoptată de către Consiliul Uniunii Europene decizia de eliminare, începând cu data de 1 ianuarie 2025, a controalelor asupra persoanelor la frontierele terestre interne cu și între Republica Bulgaria și România.

Lista punctelor de frontieră ce vor fi închise

Odată adoptat acest act normativ, se vor închidere definitiv următoarele puncte de trecere a frontierei de stat a României cu Ungaria:

  1. Petea, judeţul Satu Mare – rutier
  2. Carei, judeţul Satu Mare – feroviar
  3. Urziceni, judeţul Satu Mare – rutier
  4. Săcuieni, judeţul Bihor – rutier
  5. Valea lui Mihai, judeţul Bihor – feroviar şi rutier
  6. Episcopia Bihor, judeţul Bihor – feroviar
  7. Borş, judeţul Bihor – rutier
  8. Salonta, judeţul Bihor – rutier și feroviar
  9. Vărşand, judeţul Arad – rutier
  10. Curtici, judeţul Arad-feroviar
  11. Tudor Vladimirescu, judeţul Arad – rutier
  12. Turnu, judeţul Arad – rutier
  13. Nădlac, judeţul Arad – rutier
  14. Nădlac II, judeţul Arad – rutier
  15. Cenad, judeţul Timiş – rutier
  16. Borş II, judeţul Bihor – rutier
  17. Beba Veche, judeţul Timiş – rutier

Închiderea definitivă a următoarelor puncte de trecere a frontierei de stat a României cu Bulgaria:

  1. Calafat, judeţul Dolj – rutier și feroviar
  2. Bechet, judeţul Dolj – rutier, bac și portuar
  3. Corabia, judeţul Dolj – portuar
  4. Turnu Măgurele, judeţul Teleorman – rutier și portuar
  5. Zimnicea, judeţul Teleorman – rutier și portuar
  6. Giurgiu I, judeţul Giurgiu – rutier, feroviat și portuar
  7. Oltenița, judeţul Călăraşi – portuar
  8. Călărași, judeţul Călăraşi – rutier și portuar
  9. Ostrov, judeţul Constanţa – rutier
  10. Lipnița, judeţul Constanţa – rutier
  11. Dobromir, judeţul Constanţa – rutier
  12. Negru – Vodă, judeţul Constanţa – rutier și feroviar
  13. Vama Veche, judeţul Constanţa– rutier.
  14. Giurgiu II, judeţul Giurgiu-rutier (în regim de bac)

Închiderea definitivă a următoarelor puncte de trecere a frontierei de stat situate la Marea Neagră și Dunărea maritimă-portuar:

  1. Brăila, judeţul Brăila
  2. Cernavodă, judeţul Constanţa

Ce atribuții va avea personalul de la frontieră

Conform proiectului de act normativ, personalului autorităților care au desfășurat activități de control pentru trecerea frontierei de stat i se va aplica procedura instituită de normele legislative specifice fiecărei categorii de personal.

În ceea ce privește activitatea Poliției de Frontieră Române, potrivit art. 23 din Codul Frontierelor Schengen, absența controlului la frontierele interne nu aduce atingere exercitării competențelor polițienești de către Poliția de Frontieră Română în zona de competență. Aceste activități nu au ca obiectiv controlul la frontiere, ele au ca scop combaterea migrației ilegale și a criminalității transfrontaliere.

„Eliminarea controalelor la frontierele interne implică necesitatea sporirii măsurilor de asigurare a ordinii și siguranței publice, în condițiile în care în prezent România se confruntă cu o paletă variată de modalități de migrație ilegală, având în vedere poziția sa geografică, la confluența dintre Orient – ca zonă de plecare a migranților și Occident – ca spațiu de destinație al migrației ilegale.  În acest sens, în vederea asigurării mijloacelor necesare pentru reintroducerea controalelor la frontiera internă în condițiile prevăzute de titlul III capitolul II din Codul Frontierelor Schengen, cu modificările și completările ulterioare, se impune stabilirea în sarcina administratorilor imobilelor în care au funcţionat punctele de trecere a frontierei de stat a obligației de a dispune măsurile necesare în vederea conservării acestora, precum şi a perimetrului aferent”, se arată în documentul guvernamental.

Potrivit proiectului, cooperarea transfrontalieră în materie de asigurare a respectării legii este esențială pentru a face față amenințărilor de securitate și pentru a asigura buna funcționare a spațiului Schengen.

„Este esențial ca persoanele să fie împiedicate să se sustragă autorităților prin simpla deplasare dintr-un stat membru în altul. Cooperarea transfrontalieră între autoritățile de frontieră române, ungare și bulgare va contribui la îmbunătățirea prevenirii, a depistării și cercetării infracțiunilor în Spațiul Schengen. O astfel de cooperare consolidată include acțiuni transfrontaliere între statele membre, cum ar fi urmăririle transfrontaliere și supravegherea transfrontalieră, precum și acțiuni transnaționale, cum ar fi operațiunile comune, care implică trimiterea în misiune temporară a unor polițiști de frontieră în alte state membre”, conform documentului.

În ceea ce privește echipamentele și dotările existente în punctele de trecere a frontierei de stat în discuție, acestea vor fi utilizate în cadrul instituțiilor care le au în patrimoniu, în funcție de nevoile operative sau vor fi supuse prevederilor legale referitoare la disponibilizarea, valorificarea și transferul fără plată al bunurilor aflate în administrarea instituțiilor publice.

Sursa gandul.ro

Post Views: 499