Dragi cititori, Biserica Ortodoxă îl omagiază astăzi pe Sfântul Voievod Neagoe Basarab, domnitor al Țării Românești între anii 1512 și 1521. Neagoe Basarab ocupă un loc însemnat în patrimoniul personalităților istorice și spirituale ale poporului român.
Tânărul Neagoe a fost crescut și educat în casa marelui boier Pârvu Craiovescu, unde a primit o educație temeinică și a avut profesori renumiți, printre care și ieromonahul Macarie. Avea 31 de ani când a ocupat tronul Basarabilor, însușindu-și titulatura domnească de ”voievod și domn”.
Crescând după morala și principiile creștine, Neagoe s-a dedicat sufletește zidirii unor frumoase biserici și a facut îmbunătățiri și adăugiri la mănăstirile din țară cât și la cele de la muntele Athos. Spiritul creștinesc s-a reflectat și în politica pe care o ducea, stratagema sa fiind una de echilibru, de prietenie și pace. El a încercat să mențină relații de prietenie cu Ungaria și a căutat să contrabalanseze suzeranitatea turcească prin legături diplomatice cu puterile creștine.
Neagoe a încercat să stabilească relații diplomatice cu Veneția și Roma și să medieze conflictul dintre credincioșii ortodocși și catolici. El a continuat viziunea și opiniile politice ale lui Ștefan cel Mare și a încercat să devină parte a unei coaliții a statelor răsăritene împotriva Imperiului Otoman. Neagoe s-a preocupat totodată să dezvolte economia, comerțul, să reorganizeze armata și să sprijine cultura. În timpul domniei sale s-a ajuns la o substanțială creștere demografică, la sporirea veniturilor și la ridicarea nivelurilor de trai.
Dragostea voievodului pentru Christos și pentru învățătura creștină se reflectă într-una dintre cele mai vechi capodopere ale literaturii sud-est europene, ”Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie”. Prin condeiul său, Neagoe așterne pe hârtie atât pentru fiul său cât și pentru posteritate, nu numai principii de guvernare politică a statului, principii morale de educare a tineretului, ci, în primul rând, principii de îmbunătățire spirituală, care oferă celor ce le vor urma moștenirea adevăratelor valori, cele duhovnicești.
O adevărată enciclopedie moral-religioasă a acelor timpuri, învățăturile voievodului zugrăvesc un duios imn de recunoștință adus lui Dumnezeu: îndemnuri încărcate de dragoste, simplitate și profundă smerenie, toate trimit la importanța prețuirii vieții spirituale. Neagoe vorbește despre însemnătatea prețuirii Sfintelor Taine lăsate de Christos bisericii și îndeamnă la aplicarea învățăturilor biblice în viața de zi cu zi.
Din învățăturile sale, care sunt conforme cu viața pe care a trăit-o, se întrevede cum, în toată existența lui, Neagoe a căutat întotdeauna o mare conformare cu Evanghelia, cu poruncile lui Dumnezeu, având conștiința că fără de acestea viața este sortită falimentului.
Neagoe Basarab, cel care a fost supranumit ”Domn al culturii, spiritualității si Prinț al Păcii”, sau ”unul dintre cei mai culți domni ai noștri din vechime”, a încetat din această viață dupa o lungă suferință, la data de 15 septembrie 1521, fiind canonizat la 9 iulie 2008.
Gânditor politic și poet de mare erudiție, Sfântul Voievod Neagoe Basarab merită să-și câștige un loc răsunător în conștiința noastră. El ne-a lăsat moștenire un reper just și profund, reușita domniei sale datorându-se, fără echivoc, principiilor creștinești care i-au guvernat existența. Pentru el nu au contat bogăția materială, stăpânirea unei țări sau rangurile sociale, ci superioritatea morală din perspectiva veșniciei. Orizonturile trăirilor sale ne invită să tânjim după darul miraculos al vieții adevărate și al sensului suprem, astăzi, pierdute de mulți.