Inspectoratul Școlar Județean (ISJ) Sălaj a publicatplanul managerial al instituției pentru anul școlar 2024-2025. Documentul, semnat de inspectorul școlar general al instituției, Gheorghe Bancea, cuprinde diagnoza sistemului de învățământ din județ, plusurile și minusurile, dar și foarte multe obiective manageriale care trebuie puse în aplicare de echipa ISJ Sălaj, împreună cu directorii unităților de învățământ și cu profesorii din județ.

Viziunea ISJ Sălaj, așa cum este prezentată, este ”construirea unui sistem educațional bazat pe calitate, profesionalism, incluziune, interculturalitate, creativitate, care încurajează autonomia instituțională
transparentă și contribuie la atingerea obiectivelor strategice în domeniul educației, asumate la nivel național și european”.

Misiunea este ”susținerea unui management al unităților de învățământ, bazat pe profesionalism, al cărui scop fundamental este derularea unui proces educațional eficient, adaptat nevoilor elevilor și care stimulează creativitatea, incluziunea, toleranța, implicarea activă, performanța, digitalizarea, în contextul parteneriatelor educaționale europene.”

Punctele tari ale sistemului educațional preuniversitar din Sălaj

Așa cum sunt expuse în Planul managerial, punctele tari stabilite în urma analizei SWOT, sunt:

✓ organizarea corespunzătoare, din punct de vedere al respectării legislației și a procedurilor de organizare și desfășurare a examenelor naționale și concursurilor școlare;
✓ proiectarea și desfășurarea activității de inspecție școlară (existența graficului unic de monitorizare și control prin inspecție școlară);
✓ valorificarea eficientă a resursei umane în echipele de inspecție și în cele de control;
✓ activitatea eficientă a serviciilor din inspectorat: informatizare, salarizare, contabilitate, juridic, secretariat, arhivă, registratură;
✓ gestionarea corespunzătoare a procesului de formare continuă a personalului didactic, materializată prin numărul mare de cadre didactice care au promovat gradele didactice;
✓ participarea multor cadre didactice la stagii sau programe de formare în specialitate, management şcolar, curriculum, utilizarea T.I.C.;
✓ implicarea unor cadre didactice în elaborarea auxiliarelor curriculare, a manualelor şi a altor mijloace de învăţământ omologate de către Ministerul Educației;
✓ grad înalt de adaptabilitate şi flexibilitate a ofertei de formare;
✓ interes crescut al unor cadre didactice şi al unor unităţi şcolare pentru angrenarea în proiecte naţionale şi internaţionale;
✓ existenţa în judeţul Sălaj a unui număr semnificativ de proiecte finanţate din fonduri europene;
✓ comunicare eficientă între unitățile de învățământ, I.Ș.J. Sălaj și unitățile de învățământ conexe;
✓ implicarea activă a conducerii unităților de învățământ, a membrilor Consiliilor de Administrație, precum și a cadrelor didactice în dezvoltarea bazei materiale din școli și în optimizarea procesului instructiv-educativ;
✓ buna colaborare între toate compartimentele I.Ș.J. Sălaj, unităţile şcolare şi universităţi;
✓ gestionarea eficientă a cercurilor pedagogice și a tuturor activităților metodice județene;
✓ rezolvarea rapidă, transparentă și eficientă a conflictelor, sesizărilor și a reclamațiilor;
✓ implementarea și actualizarea, la nivelul fiecărei unități școlare, a proiectelor de dezvoltare instituțională (P.D.I./P.A.S.);
✓ asigurarea unei comunicări eficiente cu unităţile şcolare, prin utilizarea site-ului I.Ș.J., a poștei electronice;
✓ număr mare de şcoli la nivelul judeţului care au beneficiat de lucrări de reabilitare şi dotare;
✓ existenţa bibliotecilor/CDI-urilor şi a fondului de carte şcolară în unităţile de învățământ;
✓ preocuparea conducerilor unităţilor şcolare pentru dezvoltarea bazei materiale, în special a instrumentelor digitale;
✓ existența unui mobilier adecvat vârstei elevilor și a unor spații pentru afișarea lucrărilor elevilor, în special în învățământul preșcolar și primar;
✓ conexiunea la Internet a tuturor unităților de învățământ;

✓ existența platformelor educaționale online pentru elevi, în toate unitățile de învățământ din județ;
✓ obținerea de către I.Ș.J. Sălaj a Certificatului de Acreditare ERASMUS;
✓ creşterea calităţii parteneriatului social, a iniţiativei private şi a sprijinului comunitar pentru dezvoltarea şi susţinerea educaţiei şcolare;
✓ comunicarea competentă și transparentă cu mass-media;
✓ accentuarea rolului parteneriatelor în dezvoltarea unităţilor şcolare;
✓ sprijinirea elevilor proveniți din medii sociale defavorizate prin programe guvernamentale;
✓ contracte încheiate de către unităţi şcolare cu învăţământ profesional şi tehnic cu agenţi economici pentru efectuarea pregătirii practice;
✓ preocuparea managerilor de școli pentru popularizarea învățământului profesional;
✓ colaborarea cu instituții și reprezentanți ai autorităților locale pentru organizarea unor activități formale/informale;
✓ sprijinirea unităților de învățământ din județul Sălaj în gestionarea granturilor P.N.R.A.S. finanțate prin Planul Național pentru Redresare și Reziliență (P.N.R.R.);
✓ mediatizarea exemplelor de bune practici pe pagina de Facebook a I.Ș.J. Sălaj și a unităților de învățământ din județ.

Punctele slabe ale sistemului educațional preuniversitar din Sălaj

În baza aceleiași analize SWOT, au fost identificate o serie de puncte slabe, printre care sunt rata încă ridicată a absenteismului și abandonului școlar și neimplicarea directorilor și a cadrelor didactice în reducerea acestei rate, dezinteresul unor directori față de atragerea fondurilor europene pentru dezvoltarea instituțională, rezultatele sub rata națională la examenele naționale, dar și neimplicarea părinților în relația cu școala în învățământul liceal și în mediul rural.

Unii directori nu se implică și nu cer autorităților locale să sprijine procesul educațional.

Redăm integral punctele prezentate în raport:

✓ slaba valorificare a rezultatelor înregistrate în urma inspecțiilor efectuate;
✓ formalismul activității unora dintre comisiile instituite la nivelul unităților de învățământ preuniversitar;
✓ capacitatea redusă de intervenție pentru ameliorarea și prevenirea conflictelor la nivelul unităților de învățământ;
✓ insuficienta informare a multor cadre didactice asupra noutăţilor privind aplicarea proiectelor de reformă în învăţământ şi a legislaţiei şcolare, implicând o redusă participare la actul decizional;
✓ relativa ineficiență în monitorizarea și promovarea programelor de prevenire a absenteismului și abandonului școlar și a programelor privind accesul la educație;
✓ existenţa unor cazuri de insuficientă asumare a responsabilităţii în exercitarea actului managerial;
✓ reticenţa faţă de nou şi schimbare a unor manageri sau a unor cadre didactice;
✓ obținerea unui procent de 69,95% de medii peste sau egale cu 5 la Evaluarea Națională (1220 de candidați au obținut medii mai mari sau egale cu 5, din 1744 de candidați prezenți la probele scrise), în timp ce procentul la nivel național a fost de 74,50%;
✓ obținerea unui procent de 72,94% de medii peste sau egale cu 6 la Examenul Național de Bacalaureat, în timp ce procentul la nivel național a fost de 78,20%;
✓ slaba reprezentare a învățământului particular preuniversitar la nivelul județului (4 unități de învățământ);
✓ rată încă ridicată a absenteismului şi a abandonului şcolar în unităţile din zone defavorizate;
✓ insuficienta preocupare pentru informare şi documentare a unor cadre didactice şi manageri, în vederea obţinerii de fonduri europene nerambursabile pentru dezvoltarea instituţională;

✓ insuficienta implicare a comunităţii şi a instituțiilor locale pentru asigurarea condiţiilor materiale necesare stabilităţii cadrelor didactice în mediul rural;
✓ insuficienta dotare materială a unor unități școlare din mediul rural sau nefolosirea dotărilor în activitatea instructiv-educativă;
✓ existența unor unități de învățământ care nu au obținut autorizația de securitate la incendiu sau autorizația sanitară de funcționare;
✓ proces lent de transformare a şcolilor în furnizori de servicii pentru comunităţile locale;
✓ număr insuficient de parteneriate reale cu agenţi economici din anumite domenii de pregătire;
✓ insuficienta colaborare a părinţilor cu şcoala, în special în unităţile de învăţământ liceal şi în cele din mediul rural;
✓ slaba implicare a conducerii unităților de învățământ în acțiuni de motivare a autorităților locale pentru sprijinirea procesului educațional.