Dragi cititori, ne aflăm la începutul unui nou an școlar. Porțile instituțiilor de învățământ s-au deschis, iar părinții, doldora de emoții și dorințe de bine, și-au încredințat cu speranță odoarele.

Să fii părinte este cel mai mare act de curaj, ne spune Jose Saramago, scriitor portughez, pentru că este ființa pe care ne-a împrumutat-o Dumnezeu, pentru că presupune să te expui la toate tipurile de durere, dar mai ales incertitudinii că faci lucrurile corect.

Iată câteva cugetări înțelepte care sper să ne ajute și să ne motiveze în drumul ce-l avem de parcurs în vederea unei educații sănătoase și trainice:

”Adevăratul educator se îngrijește mai mult de propriul său caracter și de propria sa activitate decât de cele ale copilului.” (G.G. Antonescu)

”A-ți învăța copiii să facă binele înseamnă a le lăsa moștenirea cea mai prețioasă.” (Montegazza)

”Capul copilului nu este un vas pe care să-l umpli, ci o făclie pe care să o aprinzi astfel încât, mai târziu, să lumineze cu lumina proprie. (Plutarh)

”Cei ce lipsesc copiii de religie fac o crimă față de viitorul lor pe această lume și față de mântuire pentru lumea veșnică; a nu face educație religioasă copilului e a proceda la o operație caracterizată de infirmitatea sufletului, e a amputa ființa omeneasca de ceea ce are mai de preț.” (Vasile Bancila, filosof roman)

”Cel dintâi scop al unei școli ar trebui să fie educația umană, adică înălțarea, mobilizarea firii omenești; înălțare înseamnă că omul trece de la frică la curaj, de la lene la muncă, de la furie la stăpânirea de sine, de la minciună la adevăr.” (Nicolae Moisescu)

”Copiii se conduc prin rațiunea autorității, iar tinerii prin autoritatea rațiunii.” (Bonald)

”Dacă aș avea de crescut un copil, de ce m-aș ocupa mai întâi: să-l fac om cinstit sau om mare?și mi-am răspuns singur: să-l fac om cinstit. Mai întâi să fie bun; va fi mare după aceea, dacă e în stare să fie. Țin mai mult să aibă suflet bun decât să fie un geniu. (Diderot)

”Din prima vârstă datează înclinările omului spre viciu sau spre virtute. Dacă chiar de la început, din pragul vieții, veți îndepărta pe copii de viciu și-i veți conduce pe calea virtuții, veți schimba chiar natura lor prin deprinderile pe care le veți imprima. (Pr. Dumkitru Irina)

”Eu cred că profesiunea de învățător este o artă, este un har. Foarte mulți învățători fără har, așa cum sunt și actorii, fără talent, nu primesc aplauzele și prețuirea copiilor. Predăm în fața unui spectator pe care trebuie să-l cunoaștem și să-l cucerim. Ce nu știu pedagogii și știe bunul simț românesc? Nu da povață celui ce nu și-o cere căci nu te ascultă! Însetează-l mai întâi!Pune-l în situația de a o cere și pe urmă spune-i, dacă ai ceva de spus. (Constantin Noica)

”Nimic nu e mai primejdios în educație ca un sfat bun, urmat de o pildă rea. ( M-me de Sable)

”Să conducem pe copil la stăpânirea de sine, condiția principală a progresului și a desăvârșirii omului!” (Dumitru Theodosiu)

”Un părinte bun nu uită niciodată că relațiile din familie sunt pentru copil exercițiul școlarizării primare și modelul viitorului.” (Eduard Dăncilă)

”Copiii au mai multă nevoie de modele decât de critici.” (Joubert)

”Societatea de consum nu este o societate de educație. Nici epoca tehnologică nu este epoca de învățământ. Sigur irigăm încă de la izvoarele marelui învățămant al trecutului, însă curgerea lor se reduce.” (H. Maleviti)

”Cele mai multe dintre elementele educației se asimilează pe cale de încredere și afecțiune între educator și educat. Din acest punct de vedere, nimeni n-a întrecut pe marele Pedagog al creștinismului, Mântuitorul nostru Iisus Hristos, a Cărui bunatate, blândețe și capacitate de a inspira încredere n-au fost întrecute de nimeni: ”Lăsați copiii să vină la mine, căci a unora ca aceștia este Împărăția lui Dumnezeu.” (Pr. Prof. Ioan Coman)

Dragilor, să ne fie de folos! Doresc tuturor un an școlar cât mai prolific, din toate punctele de vedere!

Existența unui ideal suprem este aspectul cel mai important.

Menirea firească a școlii este să cultive frumosul și să transforme oglinzile în ferestre către Bine, Frumos și Adevăr.

Dragilor, suntem datori să dăm societății oameni de caracter, oameni integri cu idealuri, valori și pasiuni pentru bine, oameni gata de sacrificiu pentru aproapele, și nu personaje educate de trendurile superficiale și vicioase ale lumii acesteia, de ecranele televizoarelor sau ale gadget-urilor de toate felurile.

Este bine să vorbim despre educație, despre rolul părinților, dar să nu pierdem din vedere originea și identitatea noastră.

Nu subestimați ora de religie- ea este firul de aur care-l conduce pe om la scopul suprem al existenței. Religia este educația și arta sufletului. Țuțea spunea că știința este sediul utilului, arta este sediul plăcerii, iar religia este sediul adevărului. Este o datorie morală să căutăm adevărul!

Să nu-i lipsim pe copii de aceste repere, de acest sens al existenței, să nu le provocăm acest vid spiritual.

Prima datorie a unui om este aceea de a căuta adevărul – Marcus Tullius Cicero

Să-i învățăm să devină responsabili, să ducă o viață morală, să cunoască și să iubească adevărul.

“Copiii sunt viitorul – este un clișeu auzit frecvent, însoțit întotdeauna de încuviințări din cap și murmure aprobatoare. În practică însă, adulții acționează adeseori pe căi care împiedică sau inhibă dezvoltarea gândirii, independenței, creativității și principiilor morale ale copiilor. Existența acestui conflict între teoria și practica educării și creșterii copiilor demonstrează că, de fapt, creîm o lume mai puțin gânditoare, mai puțin creativă și mai puțin morală decât s-ar cuveni, și irosim o imensă bogăție de potențial uman ca urmare directă a acțiunilor noastre.” (John Chaffee)

Post Views: 8