Ioana Deac
Ziua bună, dragi cititori!
Un învățat ținea în biroul său un enorm ceas cu pendul care la fiecare oră suna cu o încetineală solemnă, dar și cu zgomot mare.
- Dar nu vă deranjează? a întrebat un student.
- Nu, a răspuns învățatul. Pentru că astfel, după fiecare oră, sunt constrâns să mă întreb: ce am făcut cu ora abia trecută?
Dragilor, fiecare clipă este o comoară, un nou început, o alegere. Pentru mulți dintre noi rutina zilnică a devenit apăsătoare și monotonă, puțin satisfăcătoare, și ne consumă parcă de puterile cele mai bune. Toți visăm adesea ”un altceva” de libertate și fericire, ce riscă să ne înstrăineze de adevărata realitate și trăire. Credința creștină ne ajută să acceptăm și să valorificăm fiecare experiență personală zilnică: dacă Christos s-a unit în mod definitiv cu persoana umană, prin întruparea Sa, realitatea cotidiană a dobândit atunci o altă valoare, infinit mai mare, ea a devenit sacră!
Noi ce facem cu orele care trec? Valeriu Gafencu, un sfânt al închisorilor comuniste, ne îndeamnă să ne întrebăm cu sinceritate, în fiecare seară, ce bine am făcut noi omenirii.
Vă invit la reflecție!
Bruno Ferrero (365 de povestioare pentru suflet)
Redacția
