Dintre cei peste 2,16 milioane de contribuabili activi, aproape jumătate nu dețin conturi bancare, ceea ce face aproape imposibilă recuperarea creanțelor de către stat, se arată într-un document al MF.

Din analizele efectuate a rezultat că din totalul de 2.162.647 contribuabili activi, un număr de 1.208.411 contribuabili figurează cu conturi deschise la instituții de credit, se precizează în documentul citat.

Potrivit acestuia, din cei 2.162.647 contribuabili activi, înregistrează obligații bugetare restante un număr de 333.571 contribuabili, din care un număr de 271.314 contribuabili figurează cu conturi deschise la instituții de credit.

De asemenea, din cei 2.162.647 contribuabili activi:

– 954.236 nu dețin conturi bancare, din care: 95.293 sunt plătitori de TVA și 205.471 înregistrează datorii;

– 327.677 au conturile blocate, însă nu derulează operațiuni de încasări și plăți prin aceste conturi.

Ministerul precizează că, în perioada 2021-2023, au fost înființate popriri pentru obligații bugetare restante în valoare de 51 miliarde de lei, din care s-au încasat numai 7 miliarde de lei, întrucât debitorii nu rulează banii prin conturi.

Obligați să pună bunurile la dispoziția Fiscului

Ca atare, ministerul propune modificarea Codului de procedură fiscală, prin introducerea obligației debitorului/persoanei răspunzătoare de a pune la dispoziția organului fiscal, bunurile mobile deținute spre a fi identificate, în vederea evaluării și valorificării acestora, precum și pentru verificarea acestora dacă nu au fost substituite sau degradate atunci când măsurile asigurătorii au devenit executorii.

În situația în care debitorul/persoana răspunzătoare nu își îndeplinește această obligație, acesta/aceasta va fi sancționată cu amendă de la 1.000 lei la 5.000 lei pentru persoanele juridice încadrate în categoria contribuabililor mijlocii şi mari şi cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei, pentru celelalte persoane juridice, precum şi pentru persoanele fizice.

Ministerul propune, de asemenea, mărirea procentului pentru care bunurile nu se sechestrează, de la 1% la 2%, respectiv dacă valoarea acestora este mai mică de 2% din cuantumul obligațiilor fiscale restante, iar debitorul nu deține alte bunuri și venituri urmăribile. „În acest mod se corelează prevederile referitoare la declararea insolvabilității fără venituri și bunuri urmăribile, cu cele privind nesechestrarea bunurilor, întrucât, chiar și în cazul în care s-ar sechestra, valoarea recuperată prin licitație poate să scadă până la 50%, ceea ce presupune un efort suplimentar pentru executorii fiscali, fără ca efectul încasărilor să fie semnificativ din acestea”, argumentează ministerul.

Bunurile sechestrate, înregistrate în Registrul de Publicitate Mobiliară

Se propune ca pentru bunurile mobile sechestrate, precum și pentru cele constând în părți sociale/acțiuni, organul de executare silită care a instituit sechestrul trebuie să solicite înscrierea garanției legale asupra acestor bunuri în Registrul National de Publicitate Mobiliară și/sau la organele fiscale locale ori entităților care gestionează registrele în care au fost înregistrate, potrivit legii, astfel încât la orice tranzacție ulterioară sechestrării, potențialii creditori/cumpărători să fie avertizați cu privire la existența sechestrului asupra bunurilor respective. De asemenea, solicitarea organului de executare silită va fi însoțită de un exemplar al procesului-verbal de sechestru.

Sursa adevarul.ro

Post Views: 10