Ioana Deac
”Nimic nu sărăcește și nu îmbogățește mai mult decât timpul”
Ziua bună, dragi cititori!
Un om se afla într-un tren. În fiecare stație scotea capul pe fereastră, citea numele localității în care se afla și ofta. După vreo cinci stații, un călător din același compartiment îl întreba: ”Vă doare ceva? Observ că oftați adânc”. ”Da, răspunse el. De fapt, ar trebui să cobor. Tot timpul merg în sens opus. Dar aici este așa de cald și bine!”
Dragilor, coabităm în conștiințe adormite, lipsite de vigoare și n-avem suficientă voință să ne schimbăm traiectoria, deși suntem conștienți de risipa timpului și a vieții. Am învins bolile prin numeroasele inovații științifice, am explorat spațiul, am cercetat filosofii și tehnici, suntem campioni la reușite profesionale, dar nu reușim să ne învingem sinele și nu avem curajul să ne schimbăm viața.
A ne lăsa în voia parcursului vieții înseamnă a ne privi murind. ”Nimic nu sărăcește si nu îmbogățește mai mult decât timpul”, spunea monseniorul Vladimir Ghika. Cel mai tragic aspect al timpului nu constă în ceea ce el aduce de la noi, ci în ceea ce el aduce eternității.
Din păcate, noi, oamenii, ne străduim să dovedim enormitatea pentru că nu nu avem timp să ne ocupăm de eternitatea noastră. Inventăm o armată de justificări în favoarea moravurilor noastre. Să nu uităm totuși, în această navigare difuză, să cerem ajutorul lui Dumnezeu, fără de care orice disciplină morală devine decorațiune narcisistă.
Vă invit la o reflecție!
( Daniel Ciobanu, Să educăm prin pilde și povestioare)
Redacția
