Dragi cititori, calendarele bizantine îl pun astăzi în lumina reflectoarelor pe Sfântul Iuda Tadeul, un alt protagonist al calităților umane de excepție.

Iuda s-a născut în Galilea și era fiul lui Alfeu și al Mariei lui Cleopa, una din femeile miloase care, potrivit Tradiţiei, L-ar fi însoţit pe Mântuitorul Isus pe drumul Calvarului şi căreia îngerii i-au vestit Învierea. Iuda a fost supranumit în tradiţia creştină Tadeul – „Thadd”, adică „duios, îndurător, generos” şi „Lebbeo”, adică „cel curajos”.

El a fost unul din cei 12 Ucenici ai lui Isus, fiind pomenit în paginile Evangheliei într-un singur moment şi anume în momentul Cinei de Taină, când : „i-a zis Iuda, nu Iscarioteanul: Doamne, ce este că ai să Te arăţi nouă, şi nu lumii? Isus a răspuns şi i-a zis: Dacă Mă iubeşte cineva, va păzi cuvântul Meu, şi Tatăl Meu îl va iubi, şi vom veni la el şi vom face locaş la el” (In 14, 22-23). Această unică frază rostită de Iuda, pe care Evanghelia a conservat-o, mărturiseşte elanul acestui apostol faţă de Persoana lui Iisus, pe care dorea să îl facă cunoscut lumii întregi.

Iuda a evanghelizat Iudea, apoi Mesopotamia şi în cele din urmă Persia, unde a murit ca martir. Trupul lui a fost adus în Bazilica Sfântul Petru din Vatican.

Dragilor, calitățile și virtuțile prin care Iuda Tadeul s-a făcut remarcat izvorau din profunda sa spiritualitate și din temeinica adeziune față de Cuvânt. De aici încărcătura și forța lăuntrică ce-i permiteau să înfrunte cu succes și coerență toate momentele cele mai întunecate și dificile. Coerența sfinților este uimitoare pentru că morala pe care ei o proclamau era în deplin acord cu actele lor, iar interiorul era în sintonie cu exteriorul.

Cine este econom al cuvântului divin, va deveni cutie de rezonanță a tuturor virtuților și stâlp de lumină și orientare. Fie ca viața lui Iuda Tadeul să ne convingă cu privire la autenticitatea cuvântului evanghelic!

Post Views: 110