Motii dau strainilor aurul ca sa nu moara de foame
Exista in Romania o asezare care sta pe o comoara de aur, probabil cea mai mare din Europa. Cea mai veche asezare atestata documentar pe meleagurile noastre a ajuns in ultima vreme si cea mai controversata asezare de la noi. O companie canadiano-romana a venit aici cu gandul sa scoata aurul din adancuri, dar sunt romani care se opun. Dezbaterea este daca o companie internationala ar trebui sa inceapa operatiunile de minerit, sa exploateze aurul din zona, sau daca locul ar trebui prezervat ca zona de patrimoniu cultural, pentru atragerea turistilor. Locul se numeste Rosia Montana.
Pentru ca proiectul Rosia Montana a nascut multe controverse, reactii pro si contra, am decis sa ma duc la fata locului sa vad cum stau lucrurile si am dat curs invitatiei Grupului de Sustinere a proiectului, care a organizat o vizita de documentare pentru jurnalistii din judetele Salaj, Cluj si Alba.

Un sfert din familiile din Rosia Montana se opun exploatarii
Am ajuns in Rosia Montana joi dimineata. In centrul istoric al localitatii toata lumea poarta uniforma Gold Corporation – firma care vrea sa exploateze comoara din Apuseni. Sunt ca o armata, iar centrul e cartierul lor general. Catalin Hosu, purtatorul de cuvant al Gold Corporation, ne informeaza ca avem la dispozitie o ora pentru a consulta organizatiile care se opun proiectului de exploatare. Organizatiile se rezuma de fapt la o singura organizatie. Intrusul care nu poarta uniforma cu insemnele Gold Corporation se numeste Sorin Jurca si este presedintele Fundatiei Culturale „Rosia Montana”, singurul ONG care se straduieste sa opreasca exploatarea. Il intreb de ce se opune proiectului, si-mi raspunde ca „motivele sunt destule” si nu ar reusi „nici in 15 ani” sa-mi explice toata povestea. Totusi, imi spune ca acest proiect „ar face ca Rosia Montana sa dispara, si odata cu ea si cei peste sapte kilometri de galerii romane”. „Durata exploatarii este de 17 ani. Poate nu exista atat aur, cat estimeaza cei de la Gold Corporation, si pleaca. Ce ramane dupa ei? Situri arheologice distruse si o bomba ecologica”, afirma Sorin Jurca.
Din cele peste 1000 de familii, in Rosia au ramas mai putin de 200. „Gold Corporation vrea sa cumpere zona si tacerea ei”, adauga presedintele Fundatiei Culturale. „Suntem aproximativ 50 de familii care nu ne vindem terenurile. Nu este un proiect de interes national, deci nu pot sa ne exproprieze. Daca nu cumpara terenurile nu poate incepe exploatarea”, subliniaza Sorin Jurca.

Cianura – intre mit si adevar
Dupa intalnirea cu opozantii, a urmat prezentarea proiectului de exploatarea a aurului de la Rosia Montana. Prezentare facuta de catre Catalin Hosu, purtatorul de cuvant al RMGC. In zona se estimeaza ca sunt aproximativ 315 tone de aur si aproape 1.500 de tone de argint, la o concentratie de 1,5 grame pe tona de minereu, in cazul aurului, si 6 grame in cazul argintului. „Aur filonial si nativ nu se mai gaseste. Acesta s-a exploatat in urma cu 2000 de ani. Acum vorbim doar de aur dispersat in minereu sub forma de particule”, ne „avertizeaza” Hosu.
Deoarece aurul se gaseste in particule foarte mici in compozitia rocii, industriile miniere din intreaga lume folosesc tehnologia cianurii pentru extragerea aurului. In cantitati mari, cianuara este foarte daunatoare oamenilor si altor vietati. Inghitirea, inhalarea sau absortia prin piele a unor cantitati mari de cianura poate fi mortala. „Planul de management al cianurii pentru proiectul Rosia Montana prevede o instalatie de neutralizare, care va reduce concentratia de cianura pana la un nivel sub limitele impuse de legislatia UE, inainte ca deseurile sa ajunga in iazul de decantare a sterilului. Limita maxima la descarcare in iaz, conform Directivei Europene, este de 10 miligrame pe litru, in timp ce concentratia de cianura in cadrul proiectului Rosia Montana, la descarcare in iaz, va fi de 5-6 miligrame pe litru, si de 2-3 miligrame pe litru, dupa descompunerea naturala sub actiunea razelor soarelui”, a precizat Hosu.

Au cumparat 80 la suta din casele rosienilor
Pentru a obtine accesul la terenurile necesare exploatarii aurului, RMGC a achizitionat in perioada 2002-2008 circa 80 la suta din totalul proprietatilor din zona industriala a proiectului. Zona propusa pentru dezvoltarea proiectului ocupa un sfert din teritoriul comunei Rosia Montana. Astfel, 125 de familii au fost stramutate in cartierul Recea din Alba Iulia, un cartier modern, de tip american. si cum suntem in Romania, de pe urma proiectului Rosia Montana au profitat in special speculantii imobiliari. „Cei care au profitat au fost oameni din functii publice, care au stiut din timp unde trebuie sa cumpere terenuri. si-au facut un gard de piatra, o baraca si un cotet pe care le-au vandut cu sute de milioane de lei celor de la Gold. Au facut bani grei, de si-au permis sa-si cumpere vile in Alba Iulia”, am aflat dintr-o discutie purtata cu jurnalistii de pe acele meleaguri.
Multi dintre rosieni au ajuns insa oraseni de ocazie, dezorientati si saraci. In cartierul de tip american Recea nu poti creste gaini si porci. „Oamenii din Rosia au ajuns faliti dupa ce au luat banii pe case si terenuri si s-au mutat in Alba. Daca nu iti asigura si un loc de munca dupa ce te-au scos din habitatul tau pentru a-ti intretine casa si familia esti distrus. Unii au ajuns chiar sa se spanzure!”, mai spun reprezentanti ai mass-media din zona. In contradictie cu o parte din jurnalisti, oficialii RMGC dau asigurari ca rosienii mutati in Alba Iulia beneficiaza de programe de monitorizare, dar si de asistenta pentru „inscrierea copiilor la scoala, incheierea contractelor la utilitati sau gasirea unui loc de munca prin intermediul Agentiei Judetene de Ocupare a Fortei de Munca”.

Ce este Rosia Montana?
Rosia Montana era cunoscuta in Antichitate sub denumirea de Alburnus Maior. Este o zona in care aurul a fost exploatat inca din timpul Imperiului Roman. In septembrie 2000, rosienii care se opun planului de exploatare cu cianura a aurului au infiintat Asociatia „Alburnus Maior”, care lupta pentru pastrarea patrimoniului istoric, arheologic si a monumentelor naturale. „Asociatia este impotriva planului companiei Gold Corporation de dinamitare a muntilor din jurul localitatii, extragerii aurului prin cianurare, distrugerii galeriilor romane, a caselor, bisericilor si cimitirelor seculare”, spun reprezentantii Alburnus Maior.
De cealalta parte, Rosia Montana Gold Corporation (RMGC) promite ca va crea a peste 3.000 de locuri de munca pe perioada exploatarii, va colecta si epura apele acide si va elimina poluarea produsa de exploatarile anterioare, va reabilita zonele afectate de proiect si va restaura si conserva siturile arheologice. De asemenea, reprezentantii RMGC sustin ca acest proiect va avea si un puternic impact economic asupra Romaniei, care va „obtine un profit de peste 1,8 miliarde de dolari – profit din participatia de aproape 20 la suta in proiect si alte taxe si impozite”, la care se adauga alte doua miliarde de dolari cheltuite in tara pentru servicii sau locuri de munca.

Ce ramane in urma exploatarii miniere?
Opozantii spun insa ca in urma exploatarii aurului, Rosia Montana va disparea de pe harta Romaniei si in acea zona va ramane doar o mare bomba ecologica. Gold Corporation propune o mina moderna, cu patru cariere, dintre care doua existente si in momentul de fata, si o uzina de prelucrare a aurului si argintului. Exploatarea se va face la suprafata, si nu in subteran. „Zona afectata de proiectul minier va fi reabilitata inca din perioada de functionare a minei si nu doar dupa inchiderea acesteia. Fondurile necesare acestor activitati de inchidere si ecologizare vor fi puse la dispozitia statului roman, inca de la inceputul operatiunii intr-un cont special. De exemplu, taiem 250 de hectare de padure, dar inainte de defrisare suntem obligati sa plantam 1000 de hectare de padure”, spun reprezentantii Gold Corporation. Proiectul este propus pentru o perioada de aproximativ 25 de ani – doi ani etapa de constructie, 16 ani etapa de exploatare si sapte ani etapa de inchidere si reabilitare. Acum, in fiecare secunda, aproximativ 20 de litri de ape foarte acide se scurg din galeriile minei Rosia Montana in paraul Rosia, iar de aici poluarea se propaga in aval pe raurile Abrud, si, apoi, in Aries. In ce priveste protejarea valorilor de patrimonial cultural din zona Rosia Montana, „programului i s-au alocat 70 de milioane de dolari, care vor fi folositi pe perioada de desfasurare a proiectului”, a subliniat Catalin Hosu.

„Pana sa murim de cianura, murim de foame”
In momentul de fata, toate vechile exploatari miniere de stat sunt inchise si peste 80 la suta dintre localnicii din comuna Rosia Montana nu au un loc de munca. Sute de oameni traiesc la limita subzistentei, mai ales ca solul din zona nu permite practicarea activitatilor agricole. Pot fi abordate doar activitati complementare activitatii mineritului. Iar turismul este aproape inexistent. In drumul de intoarcere spre Zalau, soferul ia „la ocazie” o autostopista, despre care aflam ca este invatatoare in Baia de Aries. Nu stia ca masina e plina de jurnalisti. Incepe sa ne povesteasca ca un singur angajator important este in acea zona – o firma de confectii, care plateste angajatele cu doua-trei sute de lei pe luna, pentru ca nu reusesc sa faca norma ceruta de patron, iar oamenii din Apuseni au ajuns sa fie muritori de foame dupa inchiderea minelor. „Aici e o saracie lucie si asta se vede pe indicatorii natalitatii. Cred ca mai repede o sa murim de foame, decat de cianura, daca nu deschid mina de la Rosia. Tata era miner si reusea singur sa intretina o familie. Ne-am lasat si de fumat. Nu pentru a ne ingriji de sanatate, ci pentru a putea sa supravietuim”, ne spune femeia. Dupa ce isi termina „pledoaria” pentru sustinerea exploatarii aurului din zona, o intreb ce vor face peste 10-15 ani cand proiectul Gold Corporation va lua sfarsit. „Macar 10-15 ani sa ne fie bine”, mi-a raspuns taios femeia. In concluzie, oamenii simpli din zona Rosia Montana se leaga de orice speranta care le-ar putea aduce un venit suplimentar in familie pe termen scurt, chiar daca asta ar insemna poate poluarea si distrugerea mediului.

Post Views: 64