Dragi cititori, continuând săpăturile sub ruinele seculare, ca să mai culegem un pic de lumină și sens, astăzi vă invit la o conversație, afară din timp și din spațiu, cu Sfânta Maria lui Cleopa, una dintre femeile mironosițe care au mărturisit cu mult curaj învierea lui Christos. Ea este cinstită în calendarul ortodox în fiecare an, la data de 23 mai.

Maria este explicit menționată doar în evanghelia după Ioan, ca fiind una dintre femeile prezente la crucificarea Mântuitorului: „Și stăteau, lângă crucea lui Iisus, mama Lui și sora mamei Lui, Maria lui Cleopa, și Maria Magdalena.”

Istoricul iudeo-creştin Hegesip, care a fost şi episcop în Ţara Sfântă, menţionează tradiţia potrivit căreia Cleopa era fratele lui Iosif, logodnicul Fecioarei Maria. Ulterior, informaţia consemnată de Hegesip a fost preluată de Eusebiu de Cezareea în celebra sa lucrare „Istoria bisericească”.

O virtute principală a Mariei lui Cleopa, ca de altfel a tuturor femeilor mironosiţe, este credinţa puternică în Iisus Christos ca Fiu al lui Dumnezeu. Ea a crezut din toată inima că El este Mesia Cel prezis de profeţi, fiind martoră la multe dintre minunile Sale. O altă virtute definitorie a Mariei a fost curajul de a proclama adevărul, într-o perioadă în care toți cei care vorbeau de Iisus erau persecutați sau omorâți.

Dragilor, si noi trăim astăzi o persecuție a valorilor și a credinței în Christos, dar una mult mai perfidă, care se revarsă ca un diluviu, atât în mass-media, în spațiul livresc, în sistemul de educație, pe străzi, în familie și, adânc, în conștiință. Nu degeaba spunea Dostoievki că noi înșine suntem un ”câmp de bătălie.” Știm câtă nevoie este astăzi de o educație sănătoasă și corectă, în vremuri de criză, în care bunul simț e pe cale de dispariție, excesul tehnologic ne materializează tot mai mult, iar grindina de imoralități lovește în toate sectoarele firii. Toate acestea sunt consecințe ale unei educații deficitare.

Rolul femeii creștine în lume este unul solemn și esențial. Din punct de vedere religios, necesitatea educaţiei rezultă din faptul că omul nu a  fost creat perfect, ci perfectibil, cu misiunea de a lucra constant în vederea perfecţionării lui. Femeii îi revine această atribuție sacră de creștere și educare a copiilor pe această traiectorie nobilă, a perfecționării virtuoase. Femeia este, prin excelență, educatoarea copilului și apostolul familiei. Cine neglijează acest rol face o injustiție familiei, societății, cât și lui Dumnezeu.

Să învățăm de la Maria lui Cleopa că tinerii noștri au nevoie de mame virtuoase, de mame curajoase, intransigente, cu o credință puternică și cu valori morale autentice, care să fie într-o gardă continuă și care să știe să jaloneze drumul către adevărata desăvârșire a caracterului.