Crește alarmant numărul de cazuri de cancer pulmonar la nefumători, iar principalul responsabil sunt radiațiile cu radon, un gaz incolor, inodor dar extrem de periculos atunci când se acumulează în spații închise.

Un studiu realizat de cercetătorii de Universitatea Babeș-Bolyai Cluj Napoca arată că în clădirile publice din 16 județe din vestul României, inclusiv în școli și grădinițe, s-au înregistrat niveluri de radon peste medie.

Numit și “ucigașul tăcut”, radonul este un gaz natural radioactiv care se găsește în scoarța terestră. Radonul face parte dintr-un lanț lung de descompunere radioactivă care începe cu uraniul, prezent în roci și în sol. Radonul nu poate fi perceput de oameni, întrucât este incolor și inodor, dar poate fi măsurat datorită radioactivității sale. Gazul radon este absorbit în interiorul locuințelor din sol, prin fisuri sau ferestre. De asemenea, radonul poate fi prezent în materialele de construcții și în apa potabilă. Deși radonul ca atare este un gaz, produsele sale de descompunere radioactivă nu sunt gaze, ele atașându-se de particulele de praf din aer. Dacă inhalăm produse de descompunere, radiația pe care acestea o emit ne poate îmbolnăvi plămânii. Potrivit specialiștilor, expunerea la radon crește riscul de cancer pulmonar, acesta fiind proporțional cu concentrația de radon din aerul respirat și cu durata expunerii la radon.

Județele din vestul României au un nivel mai mare de expunere la radon, din cauza geologiei solului. Potrivit studiului UBB, cele 16 județe din România unde nivelurile de radon depășesc limitele admise, cu o medie de concentrație de radon de aproape 3 ori mai mare decât media națională, sunt Alba, Arad, Bihor, Bistrița-Năsăud, Brașov, Caraș-Severin, Cluj, Covasna, Harghita, Hunedoara, Maramureș, Mureș, Sibiu, Sălaj, Satu Mare și Timiș.

sursa foto: UBB Cluj

„Sunt foarte multe școli care nici măcar nu au placă de beton peste fundație, iar altele sunt construite direct pe pământ. Copiii sunt expuși pentru că acesta este specificul construirii clădirilor educaționale din România. Vorbim de clădiri ridicate în perioada 1960-2000, când multe dintre școlile se construiau fără placa de beton. Dacă într-o sală de clasă sunt mai mult de 20 de elevi, crește riscul de îmbolnăvire, pentru că impactul este mai mare, e mai ocupată încăperea respectivă și sunt mai multe persoane expuse. Radonul un gaz greu, cu o densitate de aproximativ 10 ori mai mare decât a aerului, care se atașează de aerosoli și rămâne în aerul interior (la distanta de 1-1,5 m înălțime față de planșeu, exact unde respiră copiii), putându-se acumula la valori periculoase pentru sănătate”, a explicat cercetătoarea Alexandra Cucoș, de la Facultatea de Știința și Ingineria Mediului, Universitatea Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca, pentru adevărul.ro.

Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului a clasificat radonul drept cancerigen uman dovedit, alături de fumul de tutun, azbest și benzen.

Începând cu anul 2018, România a implementat Directiva CE 2013/59 EURATOM de stabilire a normelor de securitate de bază privind protecţia împotriva pericolelor prezentate de expunerea la radiaţiile ionizante. Astfel, măsurătorile de depistare (determinare/ screening- prin metoda pasivă) a concentraţiei de activitate de radon în aerul interior se determină obligatoriu pe tot cuprinsul ţării, indiferent de zona de prioritate, pentru locuri de muncă din subteran şi parter, cum ar fi: staţii de metrou, centre de relaxare, cariere, mine, grote, peşteri, saline, instalaţii de tratare a apei, extracţii materii prime, ciupercării, depozite, arhive, biblioteci, laboratoare; clădiri cu acces public; clădiri publice care găzduiesc un public mai larg decât utilizatorii săi direcţi, cum ar fi primării, prefecturi, sedii de poliţie, unităţi şcolare, creşe, grădiniţe, unităţi sanitare, cluburi sportive, teatre, cinematografe etc.

Legislaţia impune ca soluţiile de remediere pentru protecţia faţă de radon să se aplice în toate clădirile în care există depăşiri ale nivelului de referinţă de 300 Bq/m3, ca urmare a măsurătorilor.

Începând din 2023, măsurile de protecție la radon se aplică și la proiectarea și execuția clădirilor noi, diferențiat pe niveluri de protecție stabilite în funcție de valoarea măsurată a indicelui de radon pe amplasament, dar și pentru clădirile existente pentru care se realizează lucrări de intervenţie şi pentru care, în urma măsurătorilor de depistare a concentraţiei de activitate de radon în aerul interior, cel puţin un rezultat depăşeşte nivelul național de referinţă de 300 Bq/mc.

Post Views: 2.673