“Cine m-a distrus”?
In ultimii ani, cinematografele din Romania (cate au mai ramas) sunt aproape goale. Ne referim aici la cinematografele de stat, aflate in administrarea Regiei Autonome a Distributiei si Exploatarii Filmelor (RADEF). Romanii calca din ce in ce mai rar la cinematograf si prefera sa vizioneze filme acasa, pe DVD.
Dar nu doar noile tehnologii si aparitia televiziunilor prin cablu au dus la declinul cinematografelor, ci si nepasarea autoritatilor. Discoteci, baruri, adaposturi pentru oamenii strazii – in asta s-au transformat cinematografele din Romania in ultimii 18 ani. Ministerul Culturii si Cultelor a acuzat in repetate randuri conducerea RADEF-ului, afirmand ca ar fi inchiriat salile, prin contracte mai mult sau mai putin legale, unor firme fara nici o legatura cu industria cinematografica. Cifrele sunt graitoare: in 1997, in Romania, existau 454 de sali de cinematograf, iar astazi au mai ramas doar 42.
Cinematograf – discoteca – ruina
Lucrurile nu stau diferit nici in judetul Salaj. Dar cea mai dezastruoasa situatie poate fi consemnata in orasul Cehu Silvaniei. Cladirea fostului cinematograf este in paragina, acoperisul este spart, iar in incinta troneaza mizeria si dezordinea. Cinematograful a functionat aici (cladirea, fosta sala de festivitati, se afla in zona centrala) de la inceputul anilor 60 si pana in primii ani dupa revolutie. Sala a fost apoi inchiriata pentru o discoteca, dar nu s-au mai facut lucrari de reparatii si intretinere, ceea ce a dus la starea de degradare de astazi.
Situatia este cu atat mai grava, deoarece cladirea ar fi putut fi declarata monument istoric, fiind construita la inceputul secolului 20. Mai mult, sub sala de cinematograf (situata la etajul I) se afla biblioteca oraseneasca, in pericol de a fi afectata de ploaia care curge acum nestingherita in fosta sala de cinematograf. Si primele semne ale degradarii pot fi deja observate cu usurinta in depozitul de carte pe al carui plafon (si chiar pe pereti) s-a depus igrasia.
Demn de retinut este si faptul ca biblioteca din Cehu a fost inclusa in programul initiat de fundatia magnatului american Bill Gates si a devenit astfel si centru de acces la Internet, dispunand de mai multe computere. Astfel, dupa un principiu ce pare deja patentat in Romania, tehnica moderna, este adapostita in cladiri darapanate ce stau gata sa cada peste „navigatorii” pe web.
„Un film” cu final trist
Administratia locala a incercat, in urma cu aproximativ doi ani, sa obtina imobilul, dar a pierdut in fata RADEF-ului. In 2007 primaria a avut un proces pe rol cu regia, dar l-a pierdut din cauza unor inscrisuri care atestau ca regia ar fi proprietara respectivei sali.
Solutia pentru iesirea din acest impas nu pare sa se gaseasca…RADEF-ul este falimentar si nu are fonduri pentru reparatii, iar primaria nu este dispusa sa dea bani pentru o cladire care nu ii apartine.
Trecerea imobilelor care apartin regiei in administrarea primariilor ar putea reprezenta singura rezolvare, si, desi au existat intentii legislative in acest sens, demersurile s-au blocat la Curtea Constitutionala. Dincolo de tergiversarile legislative, in Cehu Silvaniei (dar si in alte orase) raman aceste cladiri uitate de autoritati si care, din cauza degradarii de zi cu zi, sunt tot mai aproape de disparitia totala.
Cinematograful din Cehu: O ruina in centrul orasului
Articole
Tragedie la Jibou. Un tânăr antreprenor a decedat într-un cumplit accident
Duminică noaptea, în jurul orei 23.00, Inspectoratul de Poliție Județean Sălaj a fost sesizat prin apel 112 cu privire la faptul că, pe centura orașului Jibou, a avut loc un accident rutier în care a fost implicat un singur autoturism. Polițiștii s-au deplasat la fața locului, iar din primele verificări efectuate au constatat că, un bărbat de 40 de ani, din Jibou, în timp ce conducea un autoturism pe centura orașului Jibou, în împrejurări ce urmează a…
Mai mult...Investiție eficientă: prețul aurului a crescut cu aproape 30 la sută în ultimul an
Prețul aurului a crescut în ultimul an cu 28%, arată datele publicate de unul dintre jucătorii importanți de pe piață. Pe lângă valoarea cantitativă a acestui metal, în timp, produsele realizate din aur pot câștiga și o valoare de colecție. „În cinci ani, considerând o creștere de preț de 99%, avem parte de un câștig de 246 de lei, sau de 44% față de costul inițial. Peste zece ani, același lingou va valora 1.168 de lei, însemnând…
Mai mult...