Anton Varga, copilul minune

Zilele trecute am avut bucuria de a participa la un moment literar, și anume o lansare de carte, semnată de Anton Varga.

Cartea se numește ”Înfiat de Dumnezeu” și este un volum autobiografic care descrie experiențele tragice ale tânărului Anton în realitățile centrelor de plasament și drumul de regăsire al acestuia sub cupola identității creștine.

Evenimentul a fost găzduit de Biblioteca Județeană ”I.S. Bădescu” Sălaj și prezentat cordial de către managerul bibliotecii, Mariana Marian. Au mai luat cuvântul subprefectul județului Sălaj, Florin Florian, administratorul public al Sălajului, Paul Maghiu, și directorul DGASP Sălaj, Violeta Milaș.

Autorul cărții a povestit cu naturalețe și calm sufletesc abandonul părinților, periplul prin centrele de plasament din Satu Mare, traumele și injustițiile la care a fost supus de către tinerii din cadrul centrelor de plasament, cât și minunile care s-au născut din suferințele trăite.

”Anton, am un plan cu tine!”, au fost cuvintele ce i-au răsunat cu putere în adâncul conștiinței, în timp ce se afla pe șinele trenului, învăluit de gândul nestăvilit și teribil al sinuciderii. De atunci viața i s-a schimbat radical, și-a găsit pacea și vindecarea în sânul bisericii și a întâlnit o comunitate iubitoare care l-a sprijinit pe tot parcusul vieții.

În urma unui vis nocturn, a înființat Asociația Eliezer și, cu ajutorul mai multor sponsori providențiali, a deschis un centru pentru tinerii care părăsesc sistemul de protecție al minorului și au nevoie de sprijin în continuare pentru găsirea unui loc de muncă și integrare. Centrul este diferit și spectaculos prin țelurile pe care le are la bază. Pe lângă o casă, oferă copiilor posibilitatea să muncească, să se autogospodărească, să dobândească deprinderi de viață independente, să-și gestioneze resursele financiare și, esențial, să-și cultive valorile creștinești ca și temelie a vieții și reazem sigur în bătăliile existențiale.

La finalul prezentării, Anton ne-a încurajat să-l punem pe Dumnezeu pe primul loc în lista priorităților noastre, indiferent de domeniile în care ne aflăm, și, așa cum i s-a întâmplat și lui, vom ajunge să depășim rațiunea umană. Credința în Iisus Christos a devenit lentila prin care el vede acum lumea și singura sursă reală de putere și aspirație.

Dragi cititori, Anton este unul dintre puținii oameni pe care i-am întâlnit în viață în chipul cărora se pot zări petice de cer. Seninul din privire și gesturile cuminți ne vorbesc despre o lume înstrăinată și, totuși, atât de prezentă și vie, printre noi. Avem atâta nevoie de astfel de experiențe concrete de viață și de busole care să ne indice cu precizie calea, rostul și proiectul existențial și valoros în care ne aflăm cu toții.

Mărturia lui Anton oferă strălucire și reper pentru întreg sistemul social, pentru toți copiii și tinerii care trec prin experiențe similare, dar și pentru fiecare dintre noi, astăzi, când plăgile cele mai mari ale omenirii sunt lipsa de sens și de orientare.

Anton, îți dorim o activitate caritabilă în continuă creștere și tot binele!