Dezvoltare accelerată, susținută de investiții

 

Sălajul se îndepărtează tot mai mult de eticheta de județ mic și sărac. Datele statistice confirmă faptul că Sălajul se află într-un proces accelerat de dezvoltare, situându-se pe locul al treilea în țară în ceea ce privește ritmul de creștere al Produsului Intern Brut per cap de locuitor (PIB/capita), după Cluj și București.

Procesul accelerat de dezvoltare se datorează proiectelor de investiții implementate în ultimii ani de Consiliul Județean Sălaj, instituție condusă de Dinu Iancu-Sălăjanu, precum și eforturilor administrației de a atrage fonduri europene.
Prin intermediul acestor inițiative, Sălajul a reușit să se impună pe harta celor mai dinamice regiuni din țară. Analizând cifrele oficiale publicate de Consiliul Județean Sălaj, observăm o creștere de peste opt ori a sumelor investite în proiecte pentru dezvoltarea județului, de la 37 de milioane de lei în 2019, la 309 milioane de lei în 2023. Toate acestea înseamnă drumuri județene reabilitate, servicii medicale performante, creștere economică și o mai bună calitate a vieții cetățenilor.

Peste 300 de milioane de lei s-au alocat numai în 2023 pentru dezvoltarea Sălajului

Anul 2023 a adus în județul Sălaj investiții în valoare de 309 milioane de lei, reprezentând 170% din bugetul inițial alocat dezvoltării. Potrivit administrației județene, este cea mai mare sumă pe care Consiliul Județean Sălaj a investit-o într-un an în proiecte de infrastructură rutieră, sănătate, învățământ, cultură și protecție socială.

Datele oferite de instituție arată că suma alocată dezvoltării Sălajului a fost de 34,2 milioane de lei în anul 2016, a scăzut la 13,3 milioane lei în 2017, iar în 2018 a coborât și mai mult, ajungând la 11,2 milioane de lei. O creștere se observă în 2019, când banii alocați pentru proiecte de infrastructură rutieră, sănătate, învățământ, cultură și protecție socială au fost în cuantum de 36,7 milioane de lei. În 2020, suma aproape se dublează și ajunge la 63,2 milioane de lei, în 2021se dublează din nou și urcă la 131,1 milioane de lei, în 2022 administrația județeană a alocat pentru investiții 176,3 milioane de lei, iar anul trecut a direcționat pentru dezvoltare 309 milioane de lei.

Potrivit informațiilor furnizate de reprezentanții instituției, în 2023 au fost reabilitați și modernizați 106 kilometri de drum județean, alți 100 de kilometri fiind în execuție sau în diferite stadii premergătoare demarării lucrărilor.

În domeniul sănătății, sunt în implementare proiecte în valoare totală de peste 45 milioane de lei, iar pentru alte trei proiecte Consiliul Județean Sălaj a obținut finanțare europeană de 4 milioane de lei.

Anul trecut, administrația județeană a alocat pentru sport și activități pentru tineret 4,25 milioane de lei, 800.000 de lei pentru salvarea a 14 monumente istorice și 1,85 milioane de lei pentru asistența socială a vârstnicilor și a persoanelor vulnerabile din Sălaj.

Suntem fruntași pe lista județelor cu cea mai dinamică dezvoltare economică

Datele furnizate de administrația județeană, care arată ritmul dinamic de dezvoltare a Sălajului, sunt confirmate și de un studiu complex, realizat la nivel național, pe baza datelor de la Institutul Național de Statistică și BNR, de Hotnews.ro.

sursa foto: hotnews.ro

Potrivit cercetării, în ultimii 20 de ani, din cele 42 de județe ale României, doar 15 au avut o dinamică mai rapidă a PIB/capita decât media națională, celelalte 27 având o dinamică mai slabă.

Cea mai puternică unitate administrativ-teritorială este capitala, care are peste 260% din media Uniunii Europene la paritatea puterii de cumpărare.

Deși București conduce la capitolul PIB/capita, fiind urmat de Cluj, în ultimii 20 de ani clujenii au avut un ritm de dezvoltare mult peste cel al Capitalei, observă realizatorii studiului.

În urmă cu 20 de ani, Clujul era pe locul al cincilea ca PIB/capita, după București, Ilfov, Constanța și Brașov. În 2010 devansează Brașovul și ajunge pe locul 4, iar mai nou a trecut și de Ilfov, stând în coada Capitalei.

Cel mai slab ritm de dezvoltare l-au avut Covasna, Galați, Vrancea și Bacău, iar cel mai ridicat l-au avut Cluj, București, Sălaj și Timiș.