Miscarile de la Bucuresti si din cele peste 60 de orase ale tarii printre care se numara si Zalaul rezista cu stoicism in ciuda vremii si a tacerii de la Cotroceni. Basescu, in lasitatea sa, l-a trimis pe Boc sa ceara protestentilor sa dialogheze. Ei bine, vremea dialogului a cam trecut. Acum este nevoie de demisii de onoare, similare cu cea a lui Arafat. Daca nu, macar niste alegeri anticipate. In acest moment, strada este inca vie. Manifestatiile sunt autentice tocmai din cauza diversitatii de nemultumiri. Pensionarii sunt nemultumiti de veniturile lor, de preturile prea mari si au grija traiului copiilor si nepotilor. Tinerii sunt nemultumiti ca liderii politici nu le ofera nici o sansa sa munceasca si sa-si faca in rost in viata. Studentii vor drepturi pentru tineri, eliminarea coruptiei si un viitor mai bun. Decidentii din cele doua Palate pana mai ieri au adoptat un comportament arogant, bascalios si chiar agresiv, incercand sa compromita miscarea populara. N-au reusit. Acum asteapta sa dea frigul si manifestatiile sa inghete de la sine. Insa chiar daca se lasa ger siberian, peste doua luni vine primavara, iar ideile vor putea inflori pana atunci in spatiul virtual acolo de unde au pornit primele semne ale protestelor. Pentru ca aici ideile sunt proaspete, curajoase, pline de continut, trezindu-i si pe cei mai adormiti dintre romani. Si atata vreme cat vantul primavaratic al dezrobirii noastre adie inca, mai exista spernata. Speranta ca intr-o zi destul de apropiata lucrurile se vor schimba.