Cand treburile tarii sleiesc precum apa statuta intr-o balta parasita, romanul incepe sa injure. Si marire Domnului, avem o coloratura atat de bogata in limbaj cand este vorba de sudalme. Dar cu asta nu rezolvam nimic. Cand insa cutitul ajunge la os, lumea iese in strada. Rabdarea pilduitoare a romanului incepe sa plesneasca precum coaja unei nuci sub calcai. Omul de rand a inceput sa inteleaga ca intreaga politica nu are drept temelie decat ignoranta si prostia. Cum sa-ti explici astfel o lege a sanatatii care putea sa devina genocid pentru cei saraci. Cum sa-ti explici astfel privatizari spoliatoare pentru tara, pamant vandut strainilor fara masuri asiguratoare ca acesta va produce. Si apoi sa nu uitam, nici nu avem cum uita, intregul sistem de mafioti in care bruma de venituri ale tarii este tocata in folosul clientelei politice. Nu stiu cum ne-o facem , dar mai mereu ne prabusim in abisul mintilor bolnave. Apoi dam din coate si nu stim cum sa o scoatem la capat. Ne adunam in piete, protestam, injuram de mama focului fara sa ne dam seama, sau mai bine zis nu vrem sa ne dam seama, ca dormim precum ne-am asternut. Adica traim cum am votat, ne-am facut viata de bascalie. In schimbul unui pachet de malai ori a unei galeti de plastic vindem tara unor nemernici fara sa ne pese ca pamantul acesta, in fapt, este al pruncilor si pruncilor pruncilor nostri. Am intrat in an electoral. Vorbim despre alegeri comasate, daca nu vor fi mai inainte cele anticipate, despre parlament unicameral desi vedem cum sunt aprobate cele mai numeroase si cele mai importante norme legale – prin asumarea raspunderii guvernamentale. Atunci de ce si cei trei sute de parlamentari din viitor, de vreme ce oricum legile se fac si se aproba intru cu totul alta parte? Cum se cheltuiesc imprumuturile de miliarde de euro contractate cu nesabuinta si in totala discretie, ghiciti dumneavoastra.