Sfântul Teodosie a fost un călugăr din Capadocia, întemeietorul vieții monastice de obște. El este amintit atât în ritul bizantin, cât și în cel latin la data de 11 ianuarie a fiecărui an.
Teodosie s-a născut în satul Mogarisos, din ținutul Capadociei, în estul Turciei de astăzi, în jurul anului 423. Părinții săi, Proeresie și Evloghia, erau amândoi creștini evlavioși. Teodosie a îmbrățișat viața monahală încă de tânăr, intrând într-o mănăstire din Ierusalim. Ulterior, tânărul monah s-a retras într-o peșteră din apropierea Betleemului, unde a trăit vreme de 50 de ani într-o continuă asceză, hrănindu-se doar cu ierburi amare și legume.
Potrivit tradiției locale, peștera în care a trăit Teodosie a fost grota în care au poposit cei trei magi după ce s-au întors de la Betleem, unde se închinaseră Pruncului Iisus.
Datorită credinței și carismelor pe care sfântul le-a dobândit în pustnicie, în jurul lui s-au adunat mulți ucenici, astfel că, spre sfârșitul secolului al V-lea, Teodosie a construit o biserică și a organizat o mănăstire de călugări, punând astfel bazele vieții monahale de obște.
Sfântul Teodosie a murit în jurul anului 532, la vârsta de 109 ani, și a fost înmormântat în peștera în care și-a petrecut jumătate din viață. Mănăstirea întemeiată de el se află și astăzi în estul localității Ubeiyyeh, la o distanță de numai doisprezece kilometri de Betleem.
Dragi cititori, lumea este un atelier de creație, iar noi suntem sculpturile marelui artist, care este Dumnezeu. Prindem viață și formă, în măsura în care ne lăsăm dăltuiți de Creator. Nu am fost cu toții chemați să fim pustnici sau martiri, dar fiecare dintre noi avem un rol esențial, în spațiul în care ne aflăm, în marele puzzle. Sfântul Teodosie s-a dăruit pe sine în intregime lucrării lui Dumnezeu și a ajuns astfel la culmile deplinei personalități. Până când nu ne vom dărui în întregime operei lui Dumnezeu, nu ne vom cunoaște adevărata personalitate, adevăratul eu și adevărata identitate.
Viața sfântului Teodosie să ne servească drept inspirație și stimulent în bătălia împotriva ambițiilor și dorințelor noastre vanitoase și amăgitoare care ne domină ereditatea și firescul.