S-a născut la 20 mai 1887 la Teiuş, din părinţii Vasile şi Maria Oţiel. A absolvit cursurile Facultăţii de Teologie din Blaj în anul 1910. Un an de zile a fost catehet în Budapesta, iar după căsătoria cu Silvia Pop, fiica protopopului tractului Almaş, Vasile L. Pop, paroh în Sângeorgiu de Meseş, în data de 19 noiembrie 1911 a fost hirotonit ca preot în parohia Buciumi. În toamna anului 1918 a fost ales delegat oficial al Cercului electoral Zalău, calitate în care a participat la Adunarea Națională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918 și a semnat Unirea Transilvaniei cu România. În anul 1938 s-a transferat în districtul protopopesc al Abrudului, pe aceeași funcție de protopop. A continuat să facă politică naţional-ţărănistă până în anul 1946, fiind ales ca preşedinte de plasă la Abrud. În anul 1948, în urma desfiinţării cultului greco-catolic, a refuzat să treacă la ortodoxie. Nu a scăpat de teroarea instaurată de regimul comunist, fiind arestat în ziua de 16 august 1952 şi condamnat la doi ani de muncă silnică, conform deciziei Comisiei pentru înfiinţarea coloniilor de muncă, a domiciliilor obligatorii şi a batalioanelor de muncă. A fost urmărit permanent și după eliberarea din temnițele comuniste, fiind încadrat cu informatori. A trecut la cele veșnice în anul 1975, în Turda, la venerabila vârstă de 88 de ani.
Dr. Marin Pop, șef secție Muzeografie și muzee locale, Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău