Redacția
Un reportaj publicat în ziarul Adevărul, din decembrie 1909, prezenta atmosfera de Crăciun în Capitală din acea perioadă.
Sunt prezentate colindele și obiceiurile de Sărbători, precum și detalii legate de străzile care ”par goale din cauza pravăliilor care sunt închise și la vitrinele cărora se vede verdele bradului de care atârnă jucăriile destinate copiilor celor mai cu dare de mână”.
Articol original (cu adaptare lingvistică):
Sărbătorile Crăciunului — Capitala în zilele de Crăciun
Crăciunul, sărbătoarea de sfântă memorie care anunță nașterea mântuitorului Isus Christos, a celui care a suferit chinurile Golgotei pentru mântuirea oamenilor, a sosit.
Bucurii și speranțe noi cobor în sufletele oamenilor și mai ales în cele ale copiilor, în aceste sărbători de Crăciunului, când un nou an își face începutul.
Fiecare se simte mai vesel, și odată cu înmormântarea vechiului an, are ca tot anul vrea să renască, ca și Mântuitorul sărbătorit cu zgomot și veselie.
În aceste zile ale Crăciunului, Capitala noastră capătă un deosebit farmec. Fierberea aceea de toate ziele, mersul acela nervos al oamenilor de afaceri care trăiesc în Capitală, nu se mai simte.
Străzile par goale din cauza pravăliilor care sunt închise și la vitrinele cărora se vede verdele bradului de care atârnă jucăriile destinate copiilor celor mai cu dare de mână.
Cetățenii calcă ușor și nu mai au pasul grăbit al Orei fixe. Pe străzi se aude cântecul vesel al copiilor, al școlarilor, cară își pregătesc ,,colindele“.
Zgomotul sfârcului de mătase, al pocnetului de bici, se aude din când în când și anunță cetățenilor Capitalei că noul an a sosit.
Coruri de elevi și de Liceeni, din care unele foarte bine organizate, străbat străzile oprindu-se pe la casele oamenilor și anuntindu-le, în cântece vesele, Nașterea Mintuitorul“. Bucăți ca ”Magii“, ,,Pescarul“, Bradul“, Cântări de veselie”, etc., formează repertoriul acestor coruri care fac veselia copiilor și raspândesc pacea și speranța în inimile cetățenilor.
În noaptea de 23 spre 24 Decembrie – copiii străbat Capitala noastră cu ”Moș Ajun”, cântând: ”Bună dimineața la Moș ajun, Ne dați ori nu ne dați?” cât și toate celelalte variante ale cântecului.
În ziua de 24 Decembrie, copiii— și mai ales cântăreții bisericilor de pe la margini — intră din casă în casă, cu ”Nașterea lui Christos”:
”Nașterea ta Hristoase Dumnezeul nostru, rasărita lumii lumina cunoștinței că întru dânsa aceea care slujeau stelelor de la Stea au învățat să se închine ție soarelui dreptății și să te cunoască pre tine, răsăritul cel de sus, Doamne mărire ție!”
Și aceste cântece și zicători nu contenesc de fel și în centrul Capitalei se aud mai ales bucăți că. ”Nouă azi ne-a răsărit Domnul Isus Christos-Mesia cel mult dorit Domnul Isus Christos și în scutece s’a înfășat Domnul Isus Christos etc.
După ce copiii își primesc cuvenitele daruri: bani, nuci, etc., se retrag intonând: ,,Vă lăsăm cu bine, să fiți fericiți S’aveți zile senine să ne mai primiți. Ani mulți ferice de bucurie. Să vă dea Domnul tot ce doriți!
La sfârșit se mai intonează și ,,Mulți ani trăiască”.
*
Pe la marginile Capitalei se aud aceleași colinde și zicători cu mici variante. Aici însă se vede ceva nou așa zisele vrăjitoare care fac fetelor ,,de urât” și ,,de dragoste”.
Tot în zilele de Crăciun se vede și tradiționalul ,,Pom de Crăciun”, acesta formând însă un apenagiu al caselor mai bogate.
Aici copiii sar zburdalnici în jurul bradului verde și neastimpararea lor e fară margini până ce vine ,,Moș Crăciun” cu barba lui cea albă și mare până în brâu, și începe să le împartă jucării.
*
Gândul îmi fuge însă departe, în cocioabele celor săraci, acelor născuți că să sufere, unde copiii îmbrățișează pe mama lor bolnavă și se simt fericiți că văd o haină nouă, sau ceva de mâncare, lucruri trimise de Societățile de binefacere din Capitală, fără a se mai gândi la jucării și ,,Pom de Crăciun”.
În aceste zile ale Crăciunului oameniil bisericoși se duc pe la biserici și cei mai puțini bisericoși își fac și ei o datorie de a se duce.
La întoarcerea de la biserică, familiile își încarcă sufletele de bucurie și mesele întinse și copioase fac pe oameni să își uite de micul post al Crăciunului.
Pe la cazărmi soldaților li se dau vin la masă și apoi — în ținute de sărbătoare — sunt învoiți în oraș, pe care ei îl străbat în mici grupuri, oprindu-se din când în când că să admire câteceva…
Și așa trec zilele Crăciunului, cu veselie, cântece și speranțe pentru tot omul.
Sursa populare.ro
Ioana Deac
