Martiriul sfântului Bonifaciu: ”Nu vă temeți, toate armele din această lume nu pot ucide sufletul nostru”

Sfântul Bonifaciu a fost unui dintre cei mai remarcabili misionari care au răspândit creștinismul pe teritoriul Olandei. El este cinstit de creștinii ortodocși și greco-catolici la data de 19 decembrie a fiecărui an.

Bonifaciu (sau Bonifatie) s-a nascut în Essex, sudul Angliei, într-o familie nobilă care l-a îndreptat inițial spre o educație seculară, însă tânărul Wynfreth, pe numele său adevărat, avea alte idealuri ascunse în inimă. Încă de la o vârstă fragedă a fost primit în mănăstirea Adescancastre, iar în anul 705 a studiat la Canterbury, unde a dobândit rapid cunoștințe, remarcându-se prin pioșenie, spirit pedagogic și oratoric. În cariera sa timpurie a scris numeroase epistole și hagiografii.

Începând cu 716, Bonifaciu a întreprins călătorii în regiunile locuite de frisoni, la est de Rin, în Hessa, Turingia, Bavaria şi Olanda. Tradiţia îi atribuie un episod impresionant, în care se afla într-o comunitate de păgâni, la Geismar, şi a tăiat un stejar uriaş, ”stejarul lui Thor”, zeul tunetului la vechii germani, un simbol puternic al credinţelor păgâne. În locul acestui stejar a construit o biserică pe care a închinat-o apostolului Petru. Bonifaciu a fondat mănăstiri și a inițiat activități scriitoricești; manuscrisele și realizările intelectuale i-au adus multă faimă în secolul al IX-lea.

După ce a fost numit un succesor la Mainz, Bonifaciu a revenit în spaţiul frison pentru a-și continua munca de evanghelizare, însoţit de 40 de adepţi. În timpul celebrării Sfintei Liturghii au fost atacați de un grup de frisoni înarmați cu spade. „Nu vă temeţi – le-a zis Bonifaciu însoţitorilor – toate armele din această lume nu pot ucide sufletul nostru”. Când spada unui necredincios s-a îndreptat spre capul său, a căutat să se apere, protejându-se cu Evangheliarul, însă lovitura de sabie a străpuns cartea şi a tăiat capul martirului.

Osemintele sfântului Bonifaciu au fost depuse la Mănăstirea Fulda, locul său de suflet, unde se găsesc și astăzi.

Dragilor, așa cum am întâlnit în viețile atâtor martiri, creștinismul ne vorbește de o altă lume, de un pământ nevăzut și o împărăție promisă, de eternitatea sufletului. Dacă noi am crede cu adevărat asta, în timp ce însăși rațiunea si dovezile sunt în favoarea acestui crez, ar fi o mizerabilă slăbiciune dacă noi ne-am preocupa de orice altceva în întregul univers… ar fi un cenușiu orizont să nu punem pe primul loc în ierarhia valorilor noastre această realitate.