De peste 300 de ani lumea crestina sarbatoreste Anul Nou la 1 ianuarie. Trecerea dintre ani prilejuieste cele mai multe obiceiuri si traditii care s-au pastrat din cele mai vechi timpuri – simboluri religioase, arhaice sau agrare. Fiecare popor intampina Noul An cu traditii proprii, iar romanii nu fac nota discordanta. Plugusorul, Sorcova, Capra sau Turca sunt cateva dintre obiceiurile de Anul Nou cele mai cunoscute la noi. Dar, in functie de zone, oamenii au dezvoltat sau au pastrat traditii specifice care ilustreaza credinta sau au rol moralizator in comunitatile satesti. Ce fac salajenii de Anul Nou? La fel ca toti romanii asteapta Plugusorul sau Turca, primesc Sorcova sau… pastreaza obiceiuri arhaice care dau culoare acestei sarbatori.

Aho! aho! copii si frati!

Fiecare casa din Salaj isi deschide usile pentru a primii cetele de copii si tineri care vin cu urarea de Anul Nou. Gospodinele aranjeaza masa, o incarca cu bucate special pregatite care sa arate bunastarea, pentru ca se spune ca asa cum iti pregatesti casa de Anul Nou asa iti va merge tot anul care vine. Prin satele salajene, usile caselor nu au voie sa fie inchise, iar lumina nu trebuie stinsa toata noaptea. Copiii si tinerii isi pregatesc bicele pentru Plugusor, din lemn special de cires si impletesc funia din canepa, cu plici in capat, care sa pocneasca tare. Cete de cate doi-trei copii, cu bice si cu clopotei, dau startul sarbatorii umbland din casa in casa cu Plugusorul care incepe invariabil cu „Aho! aho! copii si frati!”. Fetele merg abia in ziua de Anul Nou cu sorcova – o creanga de brad pe care o impodobesc cu hartie creponata colorata, staniol si flori. Tot de Anul Nou se obisnuieste mersul cu Turca sau cu Capra – un om deghizat si ascuns sub o patura mitoasa si colorata, cu un bot de capra confectionat din lemn care clampane ritmic. Un alt urator canta caprei sau turcii ca sa joace: „Ta, ta, ta, caprita ta!”, iar gospodarii urati astfel trebuie sa rasplateasca jocul celor doi.

Ciuha, mosul, baba si furatul portii

Cu toate ca nu multe sate mai pastreaza obiceiurile vechi, tinerii inca se mai joaca cu unele reminiscente ale traditiilor populare. In Horoatul Cehului exista obiceiul ciuhulitului – cete de tineri mascati merg pe la case si ciuhulesc pe oameni, reproducand in vorbe ritmate faptele rele pe care le-au facut in anul care se incheie. In unele sate, fetelor batrane si nemaritate, dar si burlacilor varstnici, li se fac papusi din paie reprezentand babe sau mosi si se agata in poarta, ca sa le gaseasca a doua zi dimineata. Este o forma de batjocura prin care comunitatea atentioneaza burlacii ca ar trebui sa intre in randul lumii. Tot in noaptea de Anul Nou se fura poarta de la intrare. In unele sate, tinerii fura poarta fetelor tinere si o ascund la cel pe care il considera ursitul ei. In Fagetu, de exemplu, daca doi sateni sunt certati, i se fura poarta unuia dintre ei si se ascunde in gradina celuilalt – ca sa le dea prilejul de a se vizita si, astfel, sa aiba motiv de impacare.

La Doba, Anul Nou incepe la biserica

Comunitatea maghiara din Doba obisnuia sa se adune la biserica reformata la miezul noptii. Tineri si batrani urcau in turla bisericii si cantau cantece religioase specifice Anului Nou, dupa care unul dintre varstnicii satului iesea la fereastra bisericii si striga o urare de An Nou. Dupa urarea traditionala, locuitorii din Doba se imparteau in cete de cate 5-10 persoane si porneau la urat prin sat. La ei nu exista obiceiul Plugusorului sau al Sorcovei. Uratorii cantau cantece religioase cu text special de An Nou, dupa care se facea o urare pentru gazde.

Varaitul de pe Valea Agrijului

Un obicei specific Vaii Agrijului este cel al varaitului in noaptea de Anul Nou. Cete de tineri urca pe cel mai inalt deal din sat si fac un foc mare, in jurul caruia stau pana aproape de miezul noptii. De acolo, tinerii incep sa strige astfel incat sa auda tot satul despre ce s-a intamplat in comunitate in anul care se incheie. De cele mai multe ori, din varful dealului sunt strigate cuplurile care se vor casatori in anul urmator, dar se si dau de gol idilele dintre tineri. Daca o fata il place pe un baiat, iar uratorii stiu, o ajuta strigand-o impreuna cu baiatul placut de ea, astfel ca baiatul afla ca fata il iubeste. Se mai obisnuiesc si strigaturile de batjocura, mai ales pentru tinerii considerati trecuti de varsta casatoriei si care nu se grabesc sa isi intemeieze o familie. In cazul acesta, uratorii ii cupleaza pe burlaci dupa cum considera ei ca se potrivesc cu fetele din sat. La miezul noptii, se obisnuia sa se imbrace o roata de car in paie, apoi sa se aprinda paiele si sa se rostogoleasca roata pe deal in jos. In unele sate, tinerii se impart in cete de fete si cete de baieti si urca pe dealuri diferite, de unde striga unii la altii. In ultimii ani, rotile de car legate cu paie au fost inlocuite cu cauciucuri uzate care se aprind si sunt rostogolite pe deal in jos.

Cu Dracul la urat in Fagetu

Slovacii din Fagetu au pastrat un alt obicei dedicat Anului Nou – uratul cu dracul. Tinerii se aduna in ceata si desemneaza un drac. Il imbraca in blana de oaie, ii pun o masca prevazuta cu un manunchi de ace de gamalie si-i ataseaza o coada tare, la vartf avand iar un manunchi de ace de gamalie. Apoi il inarmeaza cu o furca si pornesc la urat prin sat. Odata ajunsi in casa, in timp ce ceata isi spune uratura de An Nou, dracul face giumbuslucuri spre amuzamentul tuturor. Cand gazdele nu sunt atente, dracul rascoleste prin casa cu furca – scoate papucii de sub paturi, hainele din dulapuri, facand multa dezordine in casa. Obiceiul are si o latura coercitiva – si obliga pe sateni sa-si faca ordine in gospodarie. Pentru ca scormoneala dracului cu furca pe sub paturi scoteau la iveala si obiele murdare sau alte lucruri dosite, asa ca gazdele care nu si-au facut curatenie se faceau de rasul uratorilor. Dracul mai profita de neatentia gazdelor si incearca sa sarute fetele, pe care le inteapa cu acele de gamalie din bot sau, cand danseaza, ii loveste pe gospodari cu coada plina de ace.
Tot cu dracul, cetele de uratori se duc la biserica si incearca sa-l impiedice sa intre in casa Domnului. Dracul da tarcoale disperat lacasului de cult si cand uratorii nu sunt atenti, intra in biserica unde preotul isi tine slujba. Acolo se plimba printre oameni pana cand preotul il ameninta cu cadelnita. De spaima tamaiei, dracul lesina, spre amuzamentul enoriasilor prezenti la slujba.
Tot la Fagetu, oamenii mari si cu stare se imbraca in costume populare si pornesc la urat cu un fel de sorcova pe care gazdele o rasplatesc cu nuci sau fasole, in bataie de joc. Apoi, la final, se aduna la casa unuia dintre uratori si acolo fac o sezatoare in care fac planuri pentru anul care vine. In general, atunci se discuta despre viitorul copiilor si se pun la cale nuntile copiilor. Si aici exista obiceiul cu pusul de papusi in poarta holteilor batrani sau a fetelor nemaritate. Mai mult, la poarta fetelor care n-au fost cuminti in anul care a trecut se agata o stergura, ca sa stie toata lumea ca „fata-i darnica, sa nu se insoare nimeni cu ea”.

Ce se mananca de Anul Nou

Aproape in toate satele salajene pe masa de Anul Nou se aseaza bucatele traditionale, din porc. Totusi, in unele zone este interzis sa mananci carne de zburatoare, pe motiv ca iti zboara norocul. In Dobrin, de exemplu, lucrurile stau exact invers – de Craciun si de Revelion este musai sa mananci carne de gasca, pentru ca „nu e Craciun fara gasca la masa”, iar de Anul Nou se face la fel. In schimb, aici nu era voie sa se manance sunca de porc pana la Paste, dar interdictia nu s-a mai pastrat. In Dragu, in noaptea de Anul Nou, pe langa bucatele traditionale, trebuie puse pe masa si raciturile, ca aperitiv. Din Fagetu avem iar o serie de traditii gastronomice care trebuie respectate cu precadere in noaptea dintre ani. Aici nu se mananca paine in noaptea de Revelion, ci se fierb cartofi sau se coc in jar cartofi cu coaja. Primul fel de mancare pentru slovacii din Fagetu este obligatoriu compus din cartofi cu varza murata taiata marunt si data cu ulei. Tot aici, in prima zi din an se face o ciorba cu fasole, varza si taietei – care sa fie primul fel servit de oameni in noul an.

Post Views: 81