Pentru cei ce scormonesc tarana si arunca samanta sub brazda anul 2011 a fost si darnic si zgarcit. Darnic prin bunavointa Celui de Sus, zgarcit prin lipsa de interes major al guvernantilor pentru painea celor multi. Imbatatul cu apa chioara a fermierilor salajeni privind camerele agricole, diminuarea subventiilor pe suprafata si cap de animal, promovarea agriculturii ecologice, taxa pe terenuri nelucrate, acordarea subventiilor pentru bunastarea animalelor, seceta si efectele ei au fost cateva dintre subiectele care au facut valuri printre truditorii gliei.

Subventiile, cele mai mici din UE

Judetul Salaj a avut traditie in cresterea bubalinelor, 25 la suta din tolalul bivolilor din tara aflandu-se aici. La o intalnire din aceasta vara de la Satu Mare a ministrului Valeriu Tabara cu primari si fermieri salajeni, acesta a spus ca si-a asumat raspunderea pentru a aloca sumele necesare subventiei pe cap de animal si la specia bubaline. Numai ca totul a fost apa de ploaie. Ba mai mult subventiile pe cap de animal la ovine, caprine si bovine pe langa faptul ca inca nu s-au dat pe 2011 au fost si diminuate drastic. La fel s-a intamplat si cu subventiile pentru culturile vegetale. Un an intreg s-a batut cu pumnul in piept guvernul ca sprijinul acordat la hectar din bugetul national va fi de 73 de euro. Zilele acestea acelasi guvern a hotarat ca sprijinul sa fie de 32 de euro. Si astfel a stricat multe socoteli ale agricultorilor, privind cheltuielile de productie ori rambursarea creditelor.Daca mai amintim si faptul ca bugetul agriculturii pe 2012 a fost ciopartit cu un miliard de lei ne putem da seama ca promisiunile presedintelui si ale guvernantilor de a sprijini agricultura sunt vorbe in vant.

Camerele agricole – un fas monumental

Anul 2011 a inceput cu marele tam-tam al Camerelor Agricole, dupa ce in 28 decembrie 2010 a fost lansata spre dezbatere Legea nr 328/28 decembrie 2010 (Legea Camerelor Agricole) lege de care s-a ales praful si pulberea.Chiar in luna ianuarie si-a facut prezenta la Zalau Adrian Radulescu, pe atunci secretar de stat in Ministerul Agriculturii. Insotit de prefectul Vegh, de directorul Bujita, Radulescu s-a adresat celor 70-80 de fermieri prezenti in sala, promitand lapte si miere. Apoi intr-o repezeala de nedescris s-au infiintat (pe hartie) camerele agricole locale, 15 la numar in judetul Salaj si camera agricola judeteana. Inca de la inceputuri s-a vazut izul politc al actiunii. Dorel Seichei, actualul director al Camerei Agricole Judetene, abia a fost cooptat in comitetul de initiativa, dar fara drept de semnatura pentru ca nu era portocaliu. Apoi a inceput politizarea camerelor agricole en-gross, cu deputati, senatori, oameni politici. Bineinteles ca reprezentantii fermierilor au vociferat si legea n-a mai fost inaintata parlamentului. S-a amanat dezbaterea ei si pentru faptul ca respectivele camere agricole trebuiau finantate de stat si pentru faptul ca taranii nu au fost incantati auzind ca trebuie sa cotizeze Intre timp Radulescu, care se considera parintele camerelor agricole a ajuns parlamentar si si-a bagat picioru-n ele. Ideea de a ne lua dupa modelul francez a fost una utopica de vreme ce agricultura Frantei este cu 50 de ani inainte celei din Romania. Initiativa infiintarii camerelor agricole in Romania specialistii spun ca-i apartine comi-sarului european Dacian Ciolos. Deputatul PDL Lucian Bode sustine ca el a venit cu propunerea in parlament. Indiferent cui apartin ideea si initiativa cert este ca din ele s-a ales un fas monumental.

Ne putem trimite porcii peste hotare

Din anul 2003 produca-torii romani n-au mai avut voie sa exporte carne de porc in tarile Uniunii Europene pe motiv ca pesta porcina este tratata prin vaccinare. S-au zbatut crescatorii de porci ca pestele pe uscat pentru a le demonstra mai marilor de la Bruxelles ca pesta porcina in Romania a fost eradicata inca de acum trei ani, dar parca nimeni nu avea urechi sa-i auda. In sfarsit in aceas-ta toamna Comisia Europeana a dat „unda verde” producatorilor romani pentru exportul de suine in viu, cat si pentru carcase si produse din carne. E o reusita pentru zootehnia romaneasca, in speta pentru crescatorii de porci, care vor avea posibilitatea sa-si valorifice produsele nu numai pe piata interna ci si la nivelul pietii europene. Se estimeaza ca in primul an vor avea un cas-tig de 300.000 de euro. Doamne, rau e sa fii sluga la cheremul stapanilor.

Cea mai buna recolta de grau din ultimii zece ani

Inca de prin luna martie agricultorii au avut semne ca anul in cur va fi unul bun agricol, fata de 2010 care a fost un an ploios. Si intr-adevar s-au facut de toate: si grane si legume si malai, ceea ce nu i-a multumit in mod deosebit pe producatori, fiindca belsugul de produse agricole a dus la diminuarea preturilor.Salajul a obtinut in medie 2600 de kilograme de grau la hectar, o productie cat sa asigure painea pe o jumatate de an locitorilor judetului. La nivel de tara, zice Tabara ca s-au obtinut aproape 8 milioane de tone de grau, ceea ce a impulsionat si exportul. Asa suntem noi: la recoltare exportam pe un pret de nimic, in primavara importam la pret dublu. Suntem a patra tara in Europa la productia de porumb. Nu degeaba am fost noi alintati cu apelativul de mamaligari.

Printre primele judete la agricultura ecologica

In anul care se apropie de sfarsit, agricultura ecologica si-a gasit tot mai multi adepti printre salajeni. Unul dintre motive este cel al subventiilor babane care se aloca pentru astfel de culturi dar nu-i de neglijat nici pretul produselor ecologice pe piata interna si internationala. Fermierii care practica agricultura ecologica primesc 1500 de euro pe an, pe exploatatie. Salajul se afla printre primele sase judete din tara in privinta numarului cererilor depuse pentru culturi bio. In anul in curs peste o suta de producatori agricoli au depus cereri pentru atestare produselor agricole. Asa se face ca in prezent avem 262 de operatori inregistrati. Dintre acestia 175 sunt axati pe pomicultura, 42 pe cultura vegetala, 26 de apicultori, iar 20 de operatori obtin produse ecologice atat in sectorul vegetal cat si in sootehnie. Trist este faptul ca in judet nu exista nici un procesator autorizat de produse ecologice.

Taxa pe parloaga

Inca de cu primavara presedintelui Basescu i s-a pus pata pe terenul nelucrat. I-a sugerat primului ministru sa-l indemne pe ministrul Agriculturii sa puna la punct detaliile unei legi care ar urma sa-i amendeze pe proprietarii de terenuri care nu-si lucreaza terenul. Atentie! nu pe proprietarii care nu-si intretin terenurile in bune conditii de mediu, ci pe cei care nu-l lucreaza pur si simplu. Amenda ar fi de 400 de lei la hectar. Daca presedintele Basescu si Emil Boc ar fi stiut ca la negocierile de aderare Uniunea Europeana ne-a impussa lasam nelucrat 20 la suta din terenul arabil nu s-ar fi hazardat la asemenea ineptii . Noroc ca ministrul Agriculturii, Valeriu Tabara are o aplecare mai mare spre rural decat cei doi si a tot mosit-o pana a ajuns la elaborarea unui proiect de lege care prevede sanctionarea celor ce nu-si intretin terenurile in bune conditii de mediu nu si a celor care nu-l lucreaza. In vara acestui an, in hotarele judetului Salaj a ramas 40 la suta din terenul arabil nelucrat. Cum bugetul national e mai sarac ca niciodata s-a fi ales si statul cu un chilipir daca ar fi aplicat amenzile propuse de Basescu, Boc & comp. Scopul scuza mijloacele…

Seceta ne-a dat bataie de cap

Dupa un an darnic cum n-a mai fost de multi ani, zic agricultorii, au venit si necazurile odata cu sfarsitul verii. Ploile s-au lasat asteptate pana in ziua de zi. Au fost zone in care n-a plouat de patru luni. Umiditatea din sol este la jumatate. Debitul raurilor si al vailor care strabat Salajul si nu numai este doar 60 la suta din cel normal. Cel mai trist este faptul ca nu s-au putut infiinta culturile de toamna pe suprafetele planificate. In judetul nostru, de pilda, s-au semanat cu grau mai putin de 3000 de hectare, iar araturile de toamna s-au realizat pe mai putin de 70 la suta. Se prognozeaza ca recolta de grau de la anu@ va fi cu cel putin cu 20 la suta mai mica decat in acest an.