Sfântul Grigorie din Decapole, sau Grigorie Decapolitul, a fost un călugăr creștin din secolul al IX-lea, cunoscut pentru călătoriile sale de propovăduire a credinței. El este considerat de credincioșii creștini ca făcător de minuni și este numit „Noul făcător de minuni”, iar ziua în care e cinstit în ritul bizantin cât și în cel latin este 20 noiembrie.
Grigorie s-a născut în orașul Irinopolis din Decapolea Isauriei, în sud-estul Asiei Mici, în jurul anilor 780-790. El a petrecut 14 ani într-o mănăstire din Decapole, după care s-a retras într-o peșteră. În urma unei revelații divine, a părăsit peștera și a călătorit proclamând Evanghelia în Grecia, Macedonia și Imperiul Roman. În Roma a fost trimis la închisoare pentru câteva luni pentru că respingea cu vehemență erezia iconoclastă. Datorită harului primit de la Dumnezeu, în drumul sau apostolic a vindecat multe persoane care sufereau de felurite boli.
Grigorie a dus o viață monahală exemplară și a rămas renumit pentru dârzenia cu care a apărat cultul icoanelor. El a murit la Constantinopol în ziua de 20 noiembrie a anului 842. În jurul anului 850, trupul său a fost deshumat și, fiind găsit neputrezit, răspândind un miros frumos, a fost transferat în mănăstirea Sfinții Apostoli din Constantinopol.
Moaștele sale au ajuns în țara noastră datorită banului Barbu Craiovescu, care le-a cumpărat în 1498 și le-a așezat în Mănăstirea Bistrița, din județul Vâlcea.
Dragi cititori, să fim impermeabili față de tot ceea ce nu-i ideal măreț, față de ceea ce micșorează și ruinează. În acest melanj actual de minciuni și iluzii, să pășim pe drumul bătătorit al credinței și să accesăm mai des paginile celor purtători de valori.