Calendarul ortodox și greco-catolic îi amintește astăzi pe sfinții martiri Achindin, Pegasie, Aftonie, Elpidifor și Anempodist.

Acești sfinți proveneau din Persia și au trăit în timpul domniei regelui Sapor al 2-lea (309-379), cel care începuse persecuția împotriva creștinilor. În vremea aceea, printre oamenii care făceau parte din pleiada împăratului se găseau în taină și creștini. Printre apropiații împărătului se aflau și Achidin, Pigasie și Anempodist, oameni de frunte și tari în credință.

Când cei trei bărbați au fost denunțați, aflându-se identitatea lor creștină și faptul că mulți s-au convertit la creștinism datorită evanghelizării lor, aceștia au fost legați cu funii de păgâni și duși înaintea împăratului Sapor.

Declarând cu mult curaj că sunt creştini, Achidin, Pigasie și Anempodist au fost bătuţi cu toiege ghimpoase, apoi au fost spânzuraţi şi arşi pe coaste cu făclii aprinse, după care au fost întinşi pe paturi de fier arse în foc. În timpul supliciilor, prin grația divină în care sufletele lor se aflau, cei trei viteji au rămas neatinși și, mai mult, prin rugăciunea lor, a fost dărâmat un idol de seamă al perșilor. Atunci, au fost băgaţi în găleţi cu smoală şi cu plumb topit, apoi au fost aruncaţi în mare.

Scăpând neatinși și în urma acestor încercări, eroismul lor supranatural a convins la credința creștină și pe alți curteni ai împăratului, printre care Aftnonie și Elpidifor. Prin urmare, aceștia din urmă împreună cu alți 7000, în frunte cu însăși mama regelui, au fost omorâți prin decapitare.

Achindin, Pigasie şi Anempodist, fiind aruncaţi într-o groapă cu fiare sălbatice, după mai multe zile au fost scoşi întregi de acolo, căci fiarele nu s-au atins de ei. Văzând păgânii că în nici un fel nu îi pot îndupleca, i-au închis într-un cuptor ars în foc și în acest fel, cei trei și-au încheiat viața pământească, primind gloria martiriului.

”Pentru căutătorul de Dumnezeu, contrariul vieții nu este moartea, ci necredința.” (Nicolae Turcan)

Întocmai a fost și pentru acești sfinți martiri, care au renunțat la tot pentru crezul lor, fiind convinși că darul cel mai de preț care asigură vieții eternal fericit este credința în Christos.

Post Views: 138