Sfântul Teofan Mărturisitorul, numit și Teofan Graptul, împreună cu fratele lui mai tânăr, cunoscutul imnograf Teodor Mărturisitorul, au mărturisit credința în icoane în perioada iconoclastă. Sfântul Teofan este serbat în calendarul ortodox și greco-catolic în fiecare an în data de 11 octombrie.

Teofan s-a născut în Palestina din părinți creștini și a fost frate cu sfântul Teodor “Scrisul”. Amândoi au studiat filosofia elină și Biblia, după care au intrat în Mănăstirea Sfântul Sava, unde au fost hirotoniți preoți.

În urma aprigei lupte împotriva icoanelor care s-a petrecut în secolul IX, cei doi frați au fost trimiși de patriarhul Ierusalimului la Constantinopol, unde l-au înfruntat cu iscusință pe împăratul Leon Armeanul deoarece era iconoclast. Din cauza acestui fapt au fost puși în închisoare din anul 817 până în anul 842, în timpul împăraților Leon Armeanul, Mihai Gângavul și Teofil.

Împăratul Teofil i-a supus pe cei doi frați multor suplicii, iar lui Teodor i-a scris cu fier înroșit pe frunte, de unde și numele de Teodor Scrisul.

Ulterior, cei doi frați au fost exilați în Apameia (Siria), unde Teodor a murit. Când împărăteasa Teodora a restabilit venerarea icoanelor și i-a chemat din exil pe toți preoții și creștinii, s-a întors și Teofan, care a fost hirotonit mitropolit al Niceei.

Teofan s-a dovedit o personalitate morală fermă și un destoinic păstor al turmei lui Christos. După trecerea a aproape douăzeci și cinci de ani de la persecuțiile îndurate pentru venerarea icoanelor și după ce a compus 145 de canoane, pe 11 octombrie 845, Teofan și-a încheiat misiunea pe acest pământ, încredintandu-și sufletul Chipului deplin, care, pe pământ, îl adorase doar în parte, ascuns în taina icoanei sfinte.

Să înțelegem și noi, cei care poate ne îndoim de rostul și însemnatatea icoanelor, că Dumnezeu nu este lemnul sau materialul din care este alcatuită icoana, ci menirea icoanei este aceea de a ”urca” inima și mintea către prototip, către modelul viu al ei, așa cum face o fotografie care reprezintă chipul celui drag. Icoana este un mijloc, un vas de comunicare, o reprezentare a divinitatii care ne transmite o stare de spirit, o emoție, o apropiere, un impuls. Ea este un mod de a păstra vie conștiința prezenței permanente a lui Dumnezeu printre noi, cât și a realităților cerești. Icoana nu este o reproducere naivă pentru oligofreni, ci o expresie însuflețită a eternității, ea ne vivifică viata, ne motivează, ne inspiră, ne susține.

Cu siguranță sfântul Teofan, și mulți alții ca el, au înțeles și au pătruns aceste rosturi sfinte din moment ce au luptat până la abnegație pentru această credință.

Post Views: 223